Cum sa scapi de gandurile si emotiile negative si cum sa-ti inveti sufletul sa gandeasca pozitiv

- "Îmbracă-te, pe cât posibil, în fiecare zi altfel. Chiar dacă garderoba ta nu e bogată, pune-ți măcar mai des alt guler, altă panglică, alt cordon sau altă fundă. ” - "Nu purta în casă ceea ce ți se pare că-ți stă rău când ieși în oraș. ” Mare dreptate deoarece de multe ori uităm să fim cochete și în casă, în primul rând pentru noi dar și pentru cel de lângă noi. Până la urmă, noi contăm, dar uităm asta. - ”Buna ta dispoziție e recrearea lui.” Mda, dar este valabilă și viceversa. - "Învaţă-te să te schimbi. El îţi va fi infinit recunoscător dacă va găsi la tine mereu ceva nou." Deci o femeie trebuie să fie un pic misterioasă și imprevizibilă, dar în sensul bun. - " Dă-i, cel puţin, odată pe săptămână impresia că e burlac. Lasă-l să iasă singur şi nu-l întreba unde se duce. După aceea, el îţi va povesti singur.” Corect! Nimeni nu este stăpânul nimănui și fiecare trebuie să petreacă timp cu prietenii sau singur, făcând ceea ce îi place. Doar e o relație nu închisoare, ce naiba. Și femeie, să nu cumva să nu faci și tu la fel! Ieși cu prietenele sau pune-ți căștile în urechi și du-te la alergat. Sau orice altceva care ție îți face plăcere, numai nu te închide în casă. Asta în cazul în care nu vrei să te călugărești. - "Dacă are vreo pasiune inofensivă, fie că e filatelist, fie că joacă tennis, sau are mania de a "prinde” la radio diferite posturi, nu i-o lua în deşert ; dimpotrivă, cântă-i în strună. Cel mai practic e să ai şi tu o pasiune : aceasta animă convorbirea. Viața fără pasiuni și fără un pic de nebunie e seacă și mult prea monotonă. ;) - "În diferitele conflicte, nu-ţi umili niciodată bărbatul, amintindu-i "Ce-ai dat" sau "sacrificat" pentru dânsul." Chiar așa! Orice faci pentru el sau pentru oricine altcineva, o faci că vrei tu nu că te obligă cineva. E urât să faci ceva ca mai apoi să ” scoți ochii” cu ceea ce ai făcut. - "Nu-i face niciodată scandal când îţi spovedeşte o greşeală. Nu obţii cu aceasta decât ca să nu-ţi mai povestească cea următoare." Clar! Tu i-ai mai spune dacă el ti-ar face un scandal monstru? Până la urmă toți suntem oameni și facem greșeli. E de ajuns că se simte el de căcat că a greșit, ce rost mai are să îl faci și tu să se simtă mai rău. Ba chiar ar trebui să te bucuri atunci când vezi că este sincer, e o calitate tot mai rar întâlnită. - "Să nu vezi într’însul pe "bărbatul cel mai rău”, când eşti supărată." Nu arunca la nervi cu vorbe pe care o să le regreți apoi. De multe ori vorbele dor al naiba de tare. Și lasă răni care în timp devin de nevindecat. - "Când bărbatul tău şi-a şi pus pălăria şi pardesiul şi e gata de plecare, nu-l mai opri cu socoteli, ca şi cum s-ar fi întors acum acasă." Atâta timp cât nu este mereu gata de plecare, e un sfat bun. - "Dacă vrei să obţii ceva, apelează la mândria sau vanitatea sa. Vei recolta aproape întotdeauna succes." Asta se știe de când cu lumea ;) - "Îngăduie bărbatului tău să aibă măcar odată altă părere asupra unor chestiuni ce ţi se par fundamentale. Nu trebuie numaidecât să vezi într-aceasta un conflict casnic ireparabil." Dacă nu îi permiți dreptul la replică atunci ai nevoie de un cățel nu de un bărbat. - "Nu-i înjura rudele, fiindcă, de sigur, nici ale tale nu sunt mai bune.” Asta e cel mai tare sfat, deoarece la o ceartă majoritatea își aduc aminte da mama soacră și de cât le este de dragă. Nimeni nu este în măsură să judece pe nimeni la fel cum nimeni nu este perfect. - "Nu-i lăsa lui în sarcină treburile pur gospodăreşti, ca de pildă plata chiriei, etc., fiindcă, altfel, se va întâmpla să-ţi trântească într-o zi: "Aici eu trebuie să fac totul!” - "Ai despre prietenii şi rudele lui o părere bună… nu e nevoie, pentru asta, să-i iubeşti cu înflăcărare." Adică sunt prieteni și atât, nu prieteni cu beneficii, da? Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Este mai usoara detoxifierea alimentara. Pentru ca trupul nu gandeste, ci percepe. Trupul simte ceea ce gandeste sufletul. Trupul este sclavul mintii si al sufletului… Sufletul simte. Mintea gandeste. Impreuna fac omul. Iar uneori il fac sa fie slab, negativist, nesigur pe el, nesigur pe altii…

E mai usoara detoxifierea alimentara dintr-un motiv simplu: este PERFECT si comod sa alegi calea ocolita, este “potrivit” pentru ca nu te smulge prea brusc din binele pe care il cunosti… Este simplu sa manipulezi trupul si sa-l aduci pe calea cea buna. Este floare la ureche sa-i spui ca fericirea se afla in exterior. Este naiv si te va crede. Este usor sa-l treci prin foc si paie si printr-un post indelungat sau o cura celebra de dezintoxicare si sa spui ca “gata”, ai facut-o si pe asta. L-ai vindecat. L-ai scapat de toxine. Da. Problema s-a rezolvat printr-o cura de fructe si legume ingurgitate dupa sfatul vreunui nutritionist.

Dar ce sa faci cu sufletul? Si ce sa faci cu mintea? Cum sa-ti cureti mintea de ganduri negative si sa o faci sa simta pozitiv? Cum sa-ti inveti sufletul sa gandeasca pozitiv? Si ce faci cu “otrava” distructiva pe care o lasi in fiecare zi sa ti se scurga incet incet in fiecare gand, in fiecare emotie, in fiecare gest, in fiecare actiune de-a ta ? Cu toate grijile care nu te lasa sa inchizi cele doua pleoape obosite noaptea…. ce faci? Ce faci cu durerea ocazionala din suflet? Cum sa-i dai papucii? Cum sa o faci sa plece? Ce faci cu banii aceia putini care nu or sa se inmulteasca peste noapte singuri oricat de pozitiv si increzator ai gandi? Si ce faci cu tristetea care te loveste cand ti-e lumea mai draga si mai vesela?

Cu neputinta care te incearca cand constanti ca viata nu este tocmai cea pe care ti-o imaginai, cea la care sperai? Ce faci cu oamenii pe care ii lasi sa iti insufle dezamagire, toxicitate, manie, teama de ei si de tine, neliniste, disperare? Ce faci cu ei? Ce faci cu tine daca te asezi in mijlocul drumului si il iei pe “nu” in brate si… nu mai vrei, pur si simplu NU mai vrei sa zambesti, nu mai vrei sa fii fericit? Ce facem cu toate acestea? NIMIC. De multe ori nu facem nimic. De cele mai multe ori… Tocmai de aceea este atat de gresit!!!

Publicitate

Fericirea iti ia intotdeauna prea putin timp, iar nefericirea ti-l consuma de cele mai multe ori pe tot. Fiecare gand este valid. Fiecare sentiment este legitim. Gandurile negative si pozitive sunt firesti. Trebuie sa le acceptam ca atare. Uneori ne facem mai mult rau incercand SA NU simtim, SA NU gandim negativ decat daca am simti si am gandi astfel, decat daca am afla si motivul pentru care facem acest lucru. Uneori, teama de suferinta este mai mare decat suferinta insasi. Uneori, oamenii incearca sa se ridice deasupra sentimentelor lor. Ati vazut persoane care se lauda ca nu au avut niciodata in viata lor un acces de manie? Cum nu!?… Poate ca au fost tot timpul maniosi in interiorul lor.

Gandurile creeaza emotii, emotiile iti creeaza comportamentul si comportamentul iti creeaza viata. Sentimentele, indiferent de natura lor pozitiva sau negativa, furnizeaza o cantitate semnificativa de informatii despre valorile tale, despre ceea ce conteaza pentru tine, despre acele persoane, lucruri si situatii care te incarca cu energie pozitiva, despre acele persoane, lucruri si situatii care iti fura energia, despre limite si lupte interioare. Trebuie doar sa-ti lasi mintea, sufletul si trupul sa le preia mesajul ca atare.

Cand te incearca gandurile negative, fa liniste in mintea ta! Porunceste-le sa taca si redu-le la tacere! Fa apel la minte, la logica, ca sa alungi simtirile negative. Daca vrei sa-ti controlezi emotiile, atentia ta trebuie sa se indrepte asupra gandurilor care le-a generat. Cu cat devii mai constient de gandurile si emotiile tale negative, cu atat mai mult te apropii de eliminarea lor. Din interior catre exterior, putem crea viata pe care ne-o dorim. Trebuie doar sa nu lasam exteriorul (atunci cand este negativ la randul sau) sa se reflecte negativ in interiorul nostru.

Niciodata o emotie nu poate fi mai mare decat ceea ce esti tu in interior. Doar daca nu ii acorzi o atentie exagerata. Ceea ce si isi doreste. Niciodata un gand nu poate sa-ti acopere toate celelalte ganduri si sa le suprime. Decat daca tu ii permiti acest lucru. Tu esti cel care ii da energie si putere unei emotii admitandu-i existenta, facand-o sa se amplifice sau sa te copleseasca. Tu esti cel care iti lasi gandul sa te stapaneasca. Tot tu esti cel care ar trebui sa decida pentru tine.

Tu ar trebuie sa decizi ce ganduri te pot face fericit, ce sentimente te pot face impacat cu tine… Care DA si care NU. Emotiile negative sunt toxinele de care trebuie sa scapam nu facandu-ne ca ploua, reprimandu-le sau ignorandu-le existenta, ci supunandu-le unei cure de detoxifiere mentala si emotionala. Energia negativa trebuie identificata si inlaturata, constiinta trebuie revigorata. Si trebuie sa stii ca nu avem nevoie de un drum special catre noi insine. Il stim dintotdeauna. Ni se arata singur cand intelegem tot ce-am spus pana acum.

Publicitate
Alte Articole
Spiritualitate
“Ca un om sa iubeasca pe altul este, probabil, cea mai grea sarcina care ne-a putut fi incredintata. Este sarcina suprema, examentul final, opera pentru care toate celelalte reprezinta doar un preludiu. Iubirea este un imbold pentru a te desavarsi, a deveni cineva, a te transforma tu insuti intr-o lume de dragul persoanei iubite.” - Rainer Maria Rilke "Eu privesc acum in urma, in viata mea si ma intreb daca am iubit vreodata, daca am iubit pe cineva? In anumite momente mi s-a parut ca iubeam, dar acum nu mai sunt asa de sigura, fiindca nu stiu ce inseamna sa iubesti", mi-a marturisit o femeie, a carei principala problema este aceea ca nu se simte fericita. Atunci cand nu te simti bine cu tine si in pielea ta nu te simti nici fericit si poti percepe, intr-adevar, ca nu iubesti. Poti privi in propria ta viata si in propriile sentimente, in inima ta si in mintea ta ca si cum ai vedea un peisaj de la fereastra confuziei: totul ti se pare deranjat, totul ti se pare nefiresc si ciudat atunci cand vezi lumea dintr-o stare de absenta a bucuriei. Nu poti vedea nici macar iubirea pe care ai simtit-o candva, o negi, o dai uitarii si n-o mai intelegi in clipa in care privesti iubirea dintr-o stare de lipsa a iubirii. Ce este, de fapt, iubirea? Poate ca iubirea este doar starea de a fi bun cu tine insuti. Poate ca iubirea este doar dispozitia launtrica de a vedea lumea si pe tine insuti cu ingaduinta, cu toleranta, cu intelegere si cu intelepciune. Poate ca iubirea este in natura, in existenta atata vreme cat cineva vrea sa o simta, sa o vada, sa o traiasca si sa se raporteze la ea. Dincolo de emotia de dragoste, dincolo de tulburatoarea pasiune sau de inocenta sentimentului de iubire pentru un copil, pentru o floare sau pentru un prieten, iubirea ar putea imbraca un aspect de intelegere si de impacare cu noi insine. Sentimentul launtric de bine ar putea fi indicatorul si, in acelasi timp, solul perceptiei ca iubirea exista. Tristetea noastra de moment nu poate percepe iubirea. Invidia, ura, intoleranta, judecata, critica, diferite manifestari ale Egoului omenesc ne intrerup accesul catre iubire si, in acelasi timp, capa­citatea de a percepe existenta ei. Iubirea ar putea fi ca un ocean: intotdeauna si pentru totdeauna prezent, existent, asezat in acelasi loc, dar noi am putea avea cunoasterea si perceptia existentei lui atunci cand alegem, decidem si dorim sa-l vedem. A iubi ar putea fi o alegere si, probabil ca asa si este: o alegere constienta. Cand nu percepem iubirea si pare ca lasam in timp, in urma noastra semne de intrebare de tipul "oare eu am iubit pe cineva" ar putea fi un semnal ca ne indepartam de ocean, ca am avut alegeri prea omenesti, ca am judecat prea mult si, poate, am ales sa observam lumea noastra, partanerii de viata, pe noi insine, intamplarile, evenimentele si ceea ce ne inconjoara firesc dintr-un unghi negativ. De la fereastra existentei inchise in rutina si-n judecata pana si binele pare rau, si frumosul ne pare urat, si sentimentele sfinte pe care le-am trait sfarsesc in negare si-n inexistenta. Starea de rau interior devine, astfel, o stare care semnaleaza absenta iubirii, dar nu o absenta definitiva, nu o incapacitate totala de a iubi, ci o expresie a alegerii noastre de a gandi negativ. Oricand putem alege diferit. Oricand putem alege sa iesim dintr-o stare in care nu mai suntem constienti de prezenta iubirii sau de faptul ca am simtit-o ca pe bucuria fantastica de a fi impreuna cu un alt om, de a mangaia si a fi mangaiati sau intr-o mie de alte forme. Starea noastra de rau launtric ne poate face sa simtim ca nu iubim si n-am iubit niciodata. Asta, insa, nu-i o tragedie, nu-i un dat, asta se poate schimba. Incetul cu incetul putem alege sa pri­vim o raza de soare in loc de mii de palcuri de nori. Alegerea constanta de a vedea partea buna a vietii ne reconecteaza cu sentimentul de iubire din noi insine, iar aceasta reconectare ne ajuta sa vibram in ritmurile inimii care poate iubi. Putem sa-i gasim iubirii mii de definitii, dar nu definitiile ne ajuta sa percepem ca iubim. Fiecare gand frumos, fiecare act de blandete, de bunatate, fiecare moment in care alegem sa observam pulsatiile vietii ne duce mai aproape de iubire. Depinde de noi daca intr-o zi vom spune ca am iubit si vom spera ca mai putem iubi sau daca ne scufundam in deprimare si credem ca nu exista iubire, nici vreo cale catre ea. Drumul catre iubire sta in alegerea noastra de fiecare clipa, asta-i ideea. Maria Timuc Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!