Epictet a fost un filosof stoic roman, care a trăit în secolul I e.n. Întreaga sa viață a trăit în sărăcie. A câștigat respect și recunoaștere din partea oamenilor influenți din Roma acelei epoci, dar totuși, Epictet a murit în sărăcie, fără să își trădeze principiile sale. A fi stoic înseamnă mult.
Iată expresia sa, care are un înțeles profund și funcționează în toate cazurile și pentru toate obiectele:
„Lopata cu care trebuie să sapi va rugini cu siguranță dacă zace fără nicio utilizare. Gândurile tale raționale nu vor duce nicăieri, dacă nu vei acționa conform lor” (Epictet – filosof stoic roman).
Mi-a venit imediat în minte ideea de a extinde un pic sfera de aplicare a acestei reguli. Evident, poate fi aplicată nu doar la gânduri, ci și la cunoștințele unei persoane.
În fond, cunoștințele tale trec printr-o serie de etape de „prelucrare” în interiorul tău înainte de a deveni adevăratele tale cunoștințe. Pe baza acestor cunoștințe se construiește sistemul de luare a deciziilor al fiecărei persoane.
Cu cât știi mai mult – cu atât ai mai multe avantaje în găsirea soluției corecte, față de cineva care nu știe. Cu cât știi mai bine (mai detaliat) ceva – cu atât ai mai multe avantaje, față de cineva care cunoaște aceeași cantitate, dar într-o manieră mai puțin elaborată.
Iată cum se transformă informația în cunoaștere
1. La început, informația ajunge la tine – este doar o serie de date. Ai auzit (sau ai văzut) ceva și ai memorat. Aceasta este doar o informație pe care o stochezi și o citezi uneori.
2. Această informație devine Cunoaștere în momentul în care o procesezi în detaliu. Cu cât petreci mai mult timp gândindu-te la ea, cu atât mai mult vei înțelege (mai adânc) aspectele sale.
3. Adâncimea și precizia cu care o prelucrezi vor determina valoarea acestei Cunoașteri pentru tine (nivelul „fazei active a Cunoașterii” – cât de bine le poți folosi).
De la nivelul inferior – doar citarea, până la nivelul superior – controlul cu ajutorul lor (înțelegerea tuturor subproceselor acestui proces și capacitatea de a le utiliza în siguranță sau de a opri procesele în sine sau consecințele lor).
Prelucrarea incorectă, imprecisă și superficială a informației în Cunoaștere duce la erori (probleme și pierderi).
4. Cu cât informația pe care încerci să o transformi în Cunoaștere este mai importantă (semnificativă), cu atât mai mult timp, efort și energie trebuie să investești.
5. Cu cât este mai vast procesul pe care îl înțelegi și cu cât este mai complex (mai detaliat) din punct de vedere structural, cu atât mai înalt trebuie să fie nivelul tău de prelucrare.
6. Cu cât aplici mai des Cunoașterea ta activă în practică, cu atât mai calitative devin ele. Aici, orice practică aduce numai beneficii.
Atenție! Fii foarte atent. Orice deviere, chiar și cea mai mică, în proces de la modelul inițial necesită utilizarea altor Cunoașteri complet diferite. Utilizarea aceleiași strategii pentru toate cazurile de viață este o abordare periculoasă.
- Informația și Cunoașterea nu sunt identice;
- Nu te angaja în ceea ce nu îți este la îndemână;
- Înțelepciunea – capacitatea de a folosi practic o mare varietate din Cunoașterea ta activă. Cu cât mai bogat este setul tău de cunoștințe, cu atât mai înțelept ești.
