Cu timpul am inceput sa nu mai ajut oameni…

Reteta cozonac de Craciun. Nu exista sarbatori de iarna fara mirosul cozonacilor facuti de bunici. Retetele lor vor fi vesnic valabile si, oricate inovatii are cunoaste arta culinara, nimic nu se compara cu cei facuti de batranii nostri. Retete de cozonaci Cozonacul, fie ca este cu nuca si cacao sau cu rahat, este desertul traditional al mesei de Craciun. Nutritionistii recomanda sa nu mancam prea mult cozonac in perioada Sarbatorilor de iarna, mai ales daca nu vrem sa ne ingrasam. Reteta cozonac de Craciun . O singura felie de cozonac are pana la 180 de kilocalorii, afirma medicii. Tocmai de asta, ei ne recomanda o singura felie pe zi, de preferat in afara meselor principale, ca aliment dulce. Cozonacul, fie ca este cu nuca si cacao sau cu rahat, este desertul traditional al mesei de Craciun. Mai jos puteti citi retete simple de cozonac. Reteta cozonac cu crema de cacao, nuci si stafide Ingrediente maia:
  • 50 grame drojdie proaspata
  • 2 linguri de lapte
  • o lingura de faina
Ingrediente aluat:
  • 1 kilogram de faina
  • 6 galbenusur
  • i o jumatate litru de lapte
  • 300 grame zahar
  • 200 grame unt
  • 50 grame ulei coaja rasa de la o lamaie
  • 4 fiole esenta de rom
  • 4 fiole esenta de vanilie
Ingrediente crema:
  • stafide si mac 300 grame
  • nuca maruntita 20 grame
  • unt
  • 2 linguri cacao
  • 4 linguri de zahar
  • 5 linguri de lapte
Pasul 1. Se face maiaua din drojdie, 2 linguri de lapte, o lingurita de zahar si o lingura de faina.Dupa ce le amestecam, se lasa la crescut. Pasul 2. .Dupa ce a crescut maiaua, in paralel punem faina cernuta intr-un lighenus si adaugam laptele fierbinte putin cate putin, lapte care in prealabil a fost fiert cu zaharul si cu coaja rasa de la o lamaie si bineinteles framantam. Pasul 3. Adaugam galbenusurile de ou treptat si framantam, galbenusuri care in prealabil au fost batute bine si peste care am adaugat un varf de sare. Pasul 4. Adaugam untul impreuna cu uleiul, care trebuie sa fie cald (in prealabil am topit untul si peste acesta am pus uleiul). Pasul 5. Peste toata aceasta compozitie din lighenus adaugam maiaua si framantam, apoi esentele, presaram faina si lasam la crescut. Pasul 6. Pentru crema punem laptele la foc cu unt, cacao, nuca, mac si stafide.In prealabil stafidele trebuie lasate in lapte pentru a se inmuia. Pasul 7. Dupa ce a crescut, pentru un cozonac luam jumatate din compozitie.Aceasta jumatate va fi impartita la randul ei in alte doua jumatati.Luam prima jumatate, o intindem, o ungem cu putin ulei si adaugam compozitia.La fel facem si cu cea de-a doua jumatate si le impletim. Le asezam in forma pentru cozonac, in care vom pune hartie de copt.Cozonacul va fi uns cu o pensula cu galbenus si presaram zahar tos. Ponturi Sfaturi: Pentru a creste cozonacul, in incaperea in care tineti aluatul la crescut trebuie sa fie cald, iar lighenusul trebuie acoperit cu cateva carpe. In primele 20 de minute de cand ati bagat cozonacul, la cuptor nu trebuie sa deschideti usa acestuia. Aluatul este foarte bine framantat, cand apar acele mici basici. Ingredientele trebuie adaugate treptat si cate putin, mai ales cele lichide pentru a nu ineca acel aluat.

RETETA COZONAC CU CACAO SI NUCA

Ingrediente aluat:
  • 1 kg faina
  • 50 g drojdie proaspata
  • 500 ml lapte
  • 100 g unt
  • 250 g zahar
  • 5 galbenusuri
  • o lingurita sare
  • coaja de lamaie si portocala
  • 2 plicuri zahar vanilat
Ingrediente umplutura:
  • 250 g miez de nuca macinata
  • 5 albusuri
  • 100 g zahar
  • 2 linguri de cacao
  • 1 praf de sare
  • esenta de rom
Pasul 1. Faina se cerne de 3 ori cu cateva ore inainte de preparare. Cozonacul va fi mai pufos daca cernem faina asa. Untul se va scoate la temperatura camerei cu o ora inainte de folosire. Incalzim laptele intr-un vas peste care adaugam coaja de lamaie si portocala si cele 2 plicuri de zahar vanilat si amestecam bine. Separat galbenusurile le frecam cu cele 250 g de zahar pana ce acesta se topeste. Pregatim maiaua. Drojdia o amestecam cu o lingurita de zahar pana cand se omogenizeaza, adaugam 3 linguri de lapte caldut si o lingura de faina, apoi amestecam putin. Faina o punem intr-un vas mare, iar in mijlocul ei facem un cuibusor in care punem maiaua la dospit 10-15 minute. Cand maiaua si-a dublat volumul, adaugam un praf de sare, laptele caldut si galbenusurile frecate cu zahar. Pasul 2. In continuare, va trebui sa va inarmati cu multa rabdare, pentru ca succesul unui cozonac bine crescut si foarte pufos consta in framantat. Aluatul se framanta cu pumnii si cu palmele, foarte energic, aproximativ 30 de minute. Pe timpul framantarii, ne ungem cu unt pe maini, astfel se incorporeaza untul in aluat foarte bine. Aluatul se acopera si se pune la dospit langa aragaz sau o sursa de caldura timp de o ora. Este foarte important ca in incaperea in care se pastreaza aluatul sa fie cald tot timpul, astfel aluatul va creste foarte frumos. Cat creste aluatul, facem compozitia. Albusurile se bat spuma cu un praf de sare, peste care adaugam treptat 100 g zahar. Pasul 3. Peste nuca macinata adaugam 2 linguri de cacao, o lingurita de esenta de roma si albusurile spuma. Se amesteca usor, ca sa isi pastreze consistenta pufoasa. Dupa ce aluatul a crescut, il impartim in 4 portii egale. Pe masa de lucru presaram putina faina. Fiecare portie se intinde cu ajutorul unui sucitor, pana cand diametrul foii este cat forma de cozonac. Peste fiecare foaie intinsa, adaugam cate un sfert din compozitie, care se distribuie uniform pe toata suprafata foii. Foile se ruleaza si se impletesc doua cate doua. Pasul 4. In forma de cozonac punem hartie pentru copt, pe care o ungem putin cu ulei. Punem cozonacii in forme si ii lasam la crescut pana ce isi dubleaza volumul, in aceeasi incepere incalzita. Dupa ce au crescut, ii ungem cu 1 ou batut cu 1 lingurita zahar. Apoi, ii dam la cuptor la 180 de grade aproximativ o ora. In primele 20 de minute evitati deschiderea cuptorului. Se verifica cozonacii cu un betisor de gratar sau cu o scobitoare. Se scot, se stropesc cu putina apa si punem peste ei 2-3 prosoape de bucatarie, preferabil din bumbac si se lasa la racit. COZONAC DE CRACIUN cu rahat Ingrediente:
  • 1 kilogram de făină
  • 50 grame drojdie
  • 400 grame de zahăr
  • 500 mililitri de lapte
  • 100 mililitri de ulei
  • 6 ouă
  • coaja de la o lămâie
  • 1 sticluţă de esenţă de rom
  • 3-4 bucăţi de rahat
  • 2 linguri de cacao
  • nucă măcinată
  • vanilie
  • 1 praf de sare
Preparare: Se cerne făina de 2-3 ori pentru ca cozonacul să iasă pufos. Apoi, se prepară maiaua din drojdie: 2 linguri de făină şi 50 de mililitri de lapte. Se dizolvă zahărul (350 de grame) şi vanilia în restul de lapte, care este încălzit în prealabil. Gălbenuşurile se freacă cu sare şi cu coaja de lămâie. Mai apoi, se adaugă peste făină, maiaua, laptele, gălbenuşurile, treptat, timp în care compoziţia se frământă continuu. La sfârşit se adaugă uleiul, iar mai apoi se mai frământă compoziţia încă 5 minute. Se lasă la dospit în jur de o oră. Între timp, se amestecă nuca cu albuşurile bătute spuma, cu 50 grame de zahăr, 2 linguri de cacao şi romul. Se porţionează aluatul în 3 părţi egale, apoi se întinde foaia de aluat, se adaugă deasupra umplutura de nuca şi rahat, se rulează, şi se stropeşte cu apă şi se presară zahărul şi apoi se punem în tava. Se mai lasă la dospit circa 30 minute, după care se dă la copt timp de 45 minute, la foc potrivit. Reteta cozonac pufos de Craciun Ingredinte de aluat: ● un kilogram de făină ● 50 de grame de drojdie ● 250 de grame de zahăr ● 500 de mililitri de lapte de 3,5% grăsime ● 200 de grame de grăsime, ulei şi unt topit ● cinci gălbenuşuri ● o linguriţă rasă de sare ● arome – coajă rasă de lămâie, portocală, esenţă de rom, vanilie Ingredinte pentru umplutură: ● cremă de mac, din mac măcinat, fiert în lapte cu zahăr şi vanilie ● rahat ● nucă Cum se prepara REŢETĂ COZONAC DE CRĂCIUN . Într-un castron mai mare se cerne făina, de preferat de două ori, deoarece aşa iese mai pufoasă. Apoi se încălzeşte laptele, în care se dizolvă zahărul şi vanilia. Maiaua se face din drojdie cu puţină făină şi câteva linguri din laptele preparat deja, care nu trebuie să fie fierbinte, se adaugă rahatul şi nuca şi se lasă la un loc cald timp de 15 minute ca să crească. Galbenuşurile de ou se frecă cu sare, coaja de lămâie şi portocală. Se adaugă maiaua împreună cu restul de lapte călduţ. Întreaga compozoţie se freamătă până când devine un conţinut omogen. Pe măsură ce aluatul se leagă, se adaugă şi grăsimea, uneliul sau untul care a fost topit în prealabil. După ce a-ţi frământat preţ de 30 de minute întregul conţinut, se lasă aluatul la crescut, într-un loc cald şi ferit de curent timp de o oră şi jumătate. Ultimii pasi După ce aluatul a crescut, acesta se împarte în două, pentru că din compoziţie vor ieşi doi cozonaci. Apoi, fiecare jumătate se împarte iar în două. Pe suprafaţa de lucru se presează făină din abundenţă şi se ia fiecare jumătate în parte de aluat şi se întinde bine cu un făcăleţ. Se adaugă umplutura şi se rulează, după care se iau două suluri şi se împletesc. Se aşează în tăvile speciale pentru cozonac şi se mai lasă la crescut timp de 40 de minute. Apoi se ung cozonacii cu gălbenuş de ou amestecat cu lapte. Înainte de a-i băga la cuptor se presară pe cozonaci făină, mac sau susan. Se bagă în cuptorul încălzit în prealabil la 180 de grade şi se lasă timp de 45 de minute.
Publicitate

“Nu trebuie să judecăm oamenii după ce i-am văzut o singură dată; există un eu interior și o inimă care trebuie cunoscute în profunzime.” Jean de la Bruyere

“Inca din copilarie, mama m-a invatat sa nu ofer niciodata sfaturi nesolicitate si nici sa incerc sa ajut pe cineva cu exceptia cazului in care mi se cere ajutorul. Intotdeauna am crezut ca poate ea era rece, distanta. Insa pe masura ce anii au trecut, am inceput sa realizez ca avea dreptate. Mama este unul dintre cei mai buni oameni pe care i-am intalnit in viata mea.” – acestea sunt cuvintele lui Cammi Pham, o bloggerita de succes care a stabilit 3 reguli in a ii ajuta pe oameni.

1. Opreste-te din a ajuta oamenii care nu merita

M-am oprit din a oferi sfaturi oamenilor care nu merita, oamenilor carora nu le pasa de mine si vin din cand in cand sa ma invite la o cafea sau la un ceai doar pentru a imi spune ca au o problema, urmand ca apoi sa imi ceara parerea.

Daca oamenilor nu le pasa de tine, nu ii ajuta. Ei nu merita ajutorul tau. Oamenii vor incerca intotdeauna sa te exploateze daca le permiti asta. Nu ai timp pentru a ii ajuta pe toti. Ajuta doar acele persoane care intr-adevar merita. Si nu uita – inainte de a ii ajuta pe altii, trebuie sa te ajuti pe tine.

2. Opreste-te din a ajuta oamenii care nu apreciaza ajutorul tau

Cea mai mare slabiciune a mea este ca imi place sa ajut oamenii. Ajut oamenii indiferent daca mi-o cer sa nu. Insa nu stii niciodata cand acest mod de a gandi iti poate face rau.

Unul dintre clientii mei nu se simtea foarte bine. Echipa mea a petrecut cateva zile pentru a analiza toate datele si a afla unde este problema in acea afacere. Asta nu era de fapt munca noastra, asa ca nu am facturat clientul. Ca rezultat, am gasit niste probleme serioase in modul lor de a face afaceri si in strategie. Insa, de indata ce am aratat clientului descoperirile noastre, am fost concediati pe loc.
Am facut aceasta analiza din compasiune pentru client. Dar le-am spus ce nu voiau sa auda, motiv pentru care am ajuns sa fim urati.

Publicitate

Cel mai simplu mod de a iti transforma prietenul intr-un inamic este sa ii oferi sfatul pe care nu vrea sa il auda.

Eu daca ofer cuiva sfatul meu este pentru ca vreau sa il ajut. Insa de foarte multe ori oamenii nu sunt gata sa accepte ajutorul meu. Este in regula.

3. Opreste-te din a ajuta oamenii daca nu esti 100% sigur ca stii ce faci

Acum cativa ani, parintii mei au plecat din tara si mi-au cerut sa mai merg din cand in cand pe la casa lor si sa o verific. Am fost de acord, cu toate ca nu aveam nici cea mai mica idee de cum sa ud plantele. Asa ca unele flori au fost udate prea mult, iar altele au primit prea putina apa. Pana in momentul care parintii au revenit din vacanta, toate plantele erau moarte. Daca ei nu imi cereau ajutorul, il cereau unei alte persoane care stia cum sa ude plantele, iar florile tatalui meu ar fi fost inca in viata. De atunci, parintii mei nu m-au mai lasat sa ma ating de flori.

In cazul in care nu ai aptitudinile necesare sau timpul necesar pentru a ajuta pe cineva, nu o face.. pentru ca ii vei face mai mult rau decat bine. Nu oferi ajutor atunci cand nu esti sigur ca poti face fata; facand acest lucru, vei lipsi oamenii de posibilitatea de a gasi o persoana mai buna, care chiar se pricepe. Poate ca suna ciudat, insa bunatatea ta poate rani uneori oamenii. Unul dintre cele mai simple moduri de a distruge o relatie cu cineva este de a ii oferi ajutorul atunci cand nu ai cum sa il oferi.

“Nu te lăsa prea mult în voia sentimentelor. Numai o inimă prea sensibilă este o nefericită posesiune pe acest nesigur pământ.” Johann Wolfgang von Goethe

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala
Zilele saptamânii au intrat de mult in constiintele si sufletele oamenilor, incarcate de simboluri si semnificatii. Impartirea timpului a preocupat oamenirea inca din zorii existentei sale. La inceput insa aceasta impartire era foarte schematica, singura diviziune fiind luna, formata din mai multe zile care se scurgeau in mod firesc, fara sa aiba vreun nume. Dupa aparitia asezarilor stabile, in special a oraselor, s-a simtit nevoia unei zile speciale destinate negustoriei. Asa au fost stabilite zilele de târg, a 10-a sau a 15-a din luna. Primii care au hotarât ca aceasta zi sa fie a 7-a din luna au fost mesopotamienii. Era o zi in care nu se muncea, se organiza piata si aveau loc manifestari religioase. Babilonienii au decis ca ziua de negustorie să fie la fiecare a 7-a zi din lună. În această zi nu se muncea, dar se organiza piaţa şi aveau loc sărbători. Evreii le-au urmat exemplul, dar au păstrat această a şaptea zi pentru scopuri religioase. Aşa a intrat ziua de rugăciune în existenţa lor. Tot evreii au dat nume diferite pentru şapte zile, mai bine spus numere în funcţie de ziua lor de rugăciune – ex. miercurea era a treia zi după Sabat, şi tot aşa se continua. Când egiptenii au adoptat săptămâna cu şapte zile, ei au denumit zilele după cinci plante, Soare şi Lună. Romanii au folosit numele date de egipteni zilelor: ziua Soarelui, ziua Lunii, ziua planetei Marte, ziua planetei Mercur, ziua planetei Jupiter, ziua planetei Venus şi ziua planetei Saturn. Zi după zi s-a ţinut cont de spaţiul dintre răsărit şi apus. Romanii au numărat din noapte în noapte, iar cele mai multe naţiuni folosesc acum metoda lor. Şi astfel zilele lunii au primit nume şi au fost împărţite câte 7, până se termina luna calendaristică. Zilele au inceput sa formeze saptamâni, cele 12 luni corespundeau caselor zodiacului iar cele 7 zile ale saptamânii planetelor miscatoare, printre care Soarele si Luna pe care babilonienii le vedeau pe cer. Sensul, succesiunea zilelor isi gaseau explicatie in mituri de unde si numele de zei pe care, le primeau. In epoca noastra saptamâna este o perioada de sapte zile. Dupa anumite traditii crestine, evreiesti si musulmane, saptamâna incepe in ziua de duminica. Asa se intâmpla si in Statele Unite ale Americii. In cele mai multe dintre tarile Europei si, in restul Americilor si in alte zone ale globului, saptamâna incepe luni dupa o lista de standarde internationale. Ideea denumirii zilelor provine din Egiptul antic si Babilon. Babilonienii sunt primii care au numit zilele săptămânii după principalele planete pe care le zăreau pe atunci în fiecare noapte. Omagiau puterea zeului patron al planetei, care, drept răsplată pentru considerația acordată, își miluia supușii cu virtutea harurilor proprii, fie ele bune sau mai puțin bune. Cum s-a ajuns sa fie botezate zilele? Preluate din limba latina, numele zilelor saptamânii sunt conservate ca atare. Popoarele germanice si anglofone au inlocuit insa câteva dintre numele zeilor romani cu cele ale unora proprii, noi rezumându-ne sa dam numai denumirile englezesti. Lunea – in limba latina. Lunae dies provenea de la o divinitate selenara venerata in aproape toate religiile. Unii ii legau numele de Juno, sotia lui Jupiter, zeita a casatoriilor si familiei. In engleza Monday are aceeasi semnificatie, provenind de la Moon’s day (ziua Lunii). Martea poarta numele zeului roman al razboiului, Marte. In limbile germanice aceasta a fost inlocuit cu zeul Tyr, având acelasi rol, de unde si numele englezesc Tuesday. Miercurea, considerata zi buna pentru negot, purta numele lui Mercur, zeul roman care patrona comertul. In engleza Wednesday provenit de la Woden (Eodanaz sau Odin) il evoca pe Odin, zeul suprem din mitologiile germanice. Joia, ziua cea mai norocoasa din saptamâna, este numita dupa Joe/Jupiter, zeul suprem roman, patronând tunetele si fulgerele. In miturile nordice aceleasi atributii le are zeul Thor de unde si numele englezesc al zilei respective – Thursday. Vinerea este inchinata zeitei Venera si planetei Venus. Venera, zeita dragostei si a frumusetii, ii determinase pe romani sa faca din aceasta zi cea mai importanta din saptamâna. Germanii o si inchinasera zeitei Frigg, sotia lui Odin, patroana a dragostei si a mariajului, numele englezesc al zilei ei fiind Friday. Pentru crestini insa aceasta este o zi de post si rugaciune fiind ziua crucificarii lui Iisus. Sâmbata este atât in mitologia germana cât si in cea nordica ziua inchinata lui Saturn/Cronos zeul roman al timpului. Este considerata zi de rugaciune pentru sufletele celor disparuti dintre noi, zi in care prin ritualuri magice se evoca spiritele lor. In engleza Saturday, este o zi de odihna dar si de distractii. Sabatul ebraic este considerat ziua a saptea a saptamânii. Duminica in lumea romana era inchinata Soarelui – Dies Solis. Acelasi zeu patrona si tarile germanice si anglofone de unde englezescul Sunday si germanul Sonntag. Crestinii au inchinat-o mai târziu lui Dumnezeu – Dies Dominus, devenind in limbile de origine latina Duminica. Este o zi cu interdictii de munca, in care crestinii participa la slujba din biserica si se ocupa de familie si de cei suferinzi. Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!