Cine se uita prin ochii tai? Conteaza foarte mult cum privim lucrurile

De cele mai multe ori in relatiile cu clientii mei acestia spun ca “asteapta sa se schimbe ceva”… Cineva mi-a spus foarte frumos ca “asteapta pe cineva ca sa ii dea drumul la Viata”… Asteptam sa se intample ceva in viata noastra, asteptam persoana potrivita, asteptam sa apara acea sansa in cariera pe care ne-o dorim, asteptam mereu… Ce asteptam de fapt este ca o persoana sa ne dea voie sa traim, sa ne confirme ca suntem pe drumul cel bun, de fapt… ne dorim ca ei sa ne dea curaj sa fim noi. Cat poate fi de absurd …!?! Cum poate cineva din exterior sa iti spuna TIE cine esti, ce trebuie sa faci, cineva care sa iti spuna ce Viata sa traiesti TU? Cine mai esti Tu atunci cand astepti ca altii sa iti raspunda la o intrebare care iti este tie adresata?! Ma intrebam intr-o zi daca asteptarea nu inseamna de fapt sa ai rabdare, sa astepti momentul potrivit? Nu, asteptarea inseamna sa stai cu mainile incrucisate, sa fii pasiv, sa astepti sa iti pice “ceva din cer”, “sa se schimbe altii”… Sa ai rabdare, in schimb, inseamna sa actionezi si sa vezi ce se intampla, sa inveti din greseli, sa fii atent la ceea ce simti si sa mergi inainte pe Drumul tau… Atunci cand astepti, cand stai pasiv, constientizeaza ca nu faci decat sa iti amani Viata, nu faci decat sa uiti de Tine. E momentul sa actionezi, sa te descoperi: da-ti drumul si lasa-te surprins de ce are Viata sa iti ofere…!!! Octavian Paler a descris superb aceasta stare prin “a astepta Asteptarea”: “Mai tarziu am revenit la gandul ca viata insasi e o stare de tranzit intre Nastere si Moarte… un Peron unde te zbati sa ocupi un loc intr-un tren...esti fericit ca ai prins un loc la clasa I sau la fereastra… …altul e necajit ca a ramas in picioare pe culoar…altii nu reusesc sa prinda nici locuri pe scari, si, raman pe Peron sa astepte urmatorul Tren… Si fiecare uita, poate, un singur lucru… ca Trenurile astea nu duc, de fapt nicaieri…cel care a ocupat un loc la fereastra este, fara sa stie, egal cu cel care sta in picioare pe culoar si cu cel care vine abia cu urmatorul Tren… In cele din urma se vor intalni toti undeva, intr-un Desert, unde chiar si Sinele se transforma in Nisip… In loc sa se uite in jur, oamenii se imbulzesc, se calca in picioare, isi dau ghionturi… Incercam sa ma conving, probabil, ca n-aveam motive sa ma plang. Cel putin in Gara noastra, imi ziceam, avem avantajul de a vedea Viata in stare pura, Destinul nu ne amageste, nu ne sileste sa ne zbatem, ne lasa sa ne instalam in Starea de Tranzit si s-o traim cat mai linistiti, stiind ca ea e totul. Dar vine o zi cand privesti Peronul gol, trambele de praf pe care le ridica Vantul si nu mai poti alunga gandul ca te joci cu vorbele, ca nu se poate trai astfel, ca Pustiul este chiar mai rau decat Frica sau, daca vreti, o altfel de Frica… Descoperi ceea ce stiai de la inceput, ca Asteptarea are valoare cata vreme astepti sa se intample ceva, cata vreme iti poti inchipui ca se va intampla ceva, chiar daca nu se va intampla nimic…. Altfel, Asteptarea devine un timp gol. A astepta Asteptarea? Ar fi absurd. Asa ceva nu exista. A astepta Asteptarea inseamna Moarte… de Octavian Paler-Viata pe un peron Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

” Cel mai dificil lucru este sa vezi ceea ce este in fata ochilor tai.”  – Johann Wolfgang von Goethe

“Cine se uita prin ochii tai? ” – Este o întrebare care pătrunde atât de adânc cât îi permiți.

Cine se uită prin ochii tăi? Cine este acel EU care se uită și este conștient de însăși activitatea de a se uita? Cu cât încerci să îl definești cu atât EU-l își pierde corporalitatea și devine o multitudine de EU și unul singur în același timp.

EU-l Primar este identificarea cu materialul, cu forma și rolurile pe care ni le asumăm. EU sunt mama, sunt fiica, soția, rebela, supărata, bucuroasa, consilierul, prietena, etc … sunt manifestarea stărilor și gândurilor cu care mă identific . EU-l Primar este egotic, constrâns să trăiască ca prizonier în spațiul îngust al iluziei, veșnic nemulțumit în sinea lui, doritor de mai mult. Cerșește iubire, atenție, înțelegere, adună tot ce poate doar pentru a-și ascunde rănile și a trăi iluzia bucuriei.

El este parte a experienței pământene, este mirajul creat de maya care ne învață să vedem și să fim ceea ce nu suntem de fapt, ne permite experimentarea „uitării de sine” pentru ca mai apoi să putem descoperi și trăi Sinele Divin.

EU-l Vertical apare odată cu extinderea conștiinței. El rezonează cu sunete, culori, vibrații, cu lumea energiei și a nevăzutului. EU-l Vertical își ridică ochii și vede în loc de roluri, potențialul nelimitat, încorsetat și îngrădit de teci, bariere și scuturi de protecție; este avid de cunoaștere, de experimentare și înțelegere, de eliberare.

EU-l Vertical trăiește cu și prin libertate și unitate simultan. Învățând să trăiască armonia și ritmul, EU-l Vertical descoperă spectacolul vieții ca și creație a lui Dumnezeu, aspectele mutidimensionale, multivalente, lumea posibilităților infinite..

EU-l Prezenței ESTE … imposibil de descris și închis în lumea formei și a cuvântului căci el sălășluiește dincolo de maya și jocurile iluziei. EU-l Prezenței este Scânteia Divină, parte a Sursei Creatoare, este Potentialul nostru Suprem și Infinit. El trăieste experiența întrupării, experiența binelui și răului, a luminii și întunericului, a uitării și a reamintirii cu aceiași bucurie și deschidere.

EU-l Prezenței este cel pe care îl regăsim în spațiul infinit dintre o inspirație și o expirație, este ceea ce vine pentru a fi manifestat. EU SUNT CEEA CE SUNT. EU SUNT. … se respiră, se simte, pulsează și prezența lui îți permite să depășești timpul și spatiul, să te întorci acasă și să FI.
Să FI firesc, să FI sfănt, să Fi Iubire, Voință, Inspirație, Iertare, să FI cel ce curge și cel ce este curs în lumea micro si macro-cosmosului, să FI UNUL regăsindu-te în tine, în mine, în omul de pe stradă, în flori, în iarbă și nori și univers.

EU-l Prezenței permite bucuriei interioare să existe indiferent de exterior, contrariilor să se integreze, iertării să ființeze și iubirii să vindece, visului să trăiască.

Cine se uită prin ochii tăi?

În fiecare clipă putem alege un EU spre a privi, spre a fi manifestat. Nu există restricții, nu există aleși, nu există refuzați, nu există prea devreme sau prea tărziu. Există doar libertatea de a cere și de a Fi ceea ce vrei să FI.

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!