“Schimbă felul în care privești lucrurile iar lucrurile pe care le privești se vor schimba de asemenea.” – Wayne W. Dyer
Imparte la cat mai multi oameni aceste cadouri si lumea va fi mai buna! Bunatatea incepe de la tine, si cei care te vor urma!
Daruiti zimbete. Ce frumosi sunt oamenii cand zambesc! Daruiti zambete celor pe care ii cunoasteti, celor pe care nu-i cunoasteti. Acest cadou ajunge la ceilalti numai daca mai intai vi l-ati daruit voua insiva!
Daruiti iertare. Iertati-i pe cei ce v-au gresit cu voie sau fara de voie. Iertati-i pe cei ce v-au ranit cu intentie, iertati-i pe cei ce nici nu stiu ca v-au ranit. Iertati-i pe cei ce v-au cerut iertare, dar si pe cei ce inca nu au facut aceasta. Si acest cadou este mai usor de oferit celorlalti daca mai intai vi l-ati daruit voua insiva, adica, mai intai trebuie sa va puteti ierta pe voi insiva.
Daruiti imbratisari. Imbratisati-va mai mult si mai des, prietenii, cunoscutii, rudele. Intarziati in imbratisare, nu va grabiti sa va desprindeti pentru a va indeparta. Acest cadou nu-l puteti oferi fara a-l primi totodata voi insiva.
Daruiti pace! Aduceti pace in sufletele care se-aduna in jurul vostru, ca oamenii infrigurati in jurul focului. Ca sa puteti darui pace trebuie sa faceti mai intai pace in sufletul vostru.
Daruiti bucurie mingaietoare! O mangaiere poate sa ne umple sufletul mai mult decat o mie de vorbe, mai mult decat zeci de cadouri. Cand ai un necaz nu te mai gandesti decat la tine si la necazul tau. Nu uita totusi de ceilalti, chiar daca ai un necaz, si bucura-i! Putem darui bucurie fara sa avem bucurie in noi. Mai usor treceti peste un necaz cautand sa traiti bucurii alaturi de alti oameni decat sa va plangeti.
“Deosebirea intre omul care doar tunde iarba si un gradinar adevarat consta in atingere.”
Fiecare om trebuie sa lase ceva in urma lui atunci cand moare, asa spunea bunicul meu. Un copil, o carte sau un tablou, o casa, un zid inaltat de mana lui sau o pereche de pantofi. Sau o gradina. Ceva ce mana ta a atins in asa fel incat sufletul tau sa aiba unde se refugia atunci cand iti soseste ceasul; iar cand oamenii se uita la copacul ori la floarea pe care le-ai sadit, tu esti acolo.
Nu conteaza ce faci, spunea bunicul, atat timp cat schimbi un lucru fata de cum era inainte, ca tu sa-l atingi transformandu-l in ceva care sa-ti semene de indata ce-ti iei mana de pe el. Deosebirea intre omul care doar tunde iarba si un gradinar adevarat consta in atingere, spunea el.
Cel care tunde iarba e ca si inexistent, gradinarul va trai o vesnicie.
“Detest expresia latina Status Quo!” spunea el. “Traieste ca si cum peste zece secunde ti-ar fi dat sa nu mai fii. Priveste lumea. E mai fantastica decat orice vis confectionat sau platit in fabrici. Nu cere nici o garantie, nu cere protectie, asa ceva nu a existat nicicand. Iar daca ar exista, ar aminti cumva de lenesul care atarna cu capul in jos, intr-un copac, zi de zi, de dimineata pana seara si care-si petrece viata dormind. La dracu’ cu toate astea, spunea bunicul, scutura copacul si tranteste lenesul cu fundul de pamant.”
Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
