Magneziul are o valoare semnificativă pentru sănătatea noastră. Ajută organismul să fie rezistent la boli, sistemul nervos să facă față stresului și inima să bată în ritmul potrivit. Importanța acestui mineral pentru om este greu de evaluat. Acesta nu numai că contribuie la formarea mușchilor și oaselor, dar asigură și funcționarea optimă a sistemelor importante ale organismului.
Prezența magneziului este necesară pentru peste 600 de reacții celulare. Nu trebuie subestimat rolul magneziului în stabilizarea zahărului din sânge și reducerea colesterolului.
Deoarece aproape 60% din cantitatea totală de magneziu este depozitată în oase, importanța acestuia pentru densitatea oaselor și prevenirea osteoporozei este mare. Oamenii obțin energie din alimente cu ajutorul magneziului, iar acesta participă la formarea proteinelor din aminoacizi. Aceasta este doar o mică parte dintre procesele în care este implicat.
Ce este deficitul de magneziu și metodele de detectare
Hipomagneziemia – așa se numește științific lipsa de magneziu și poate deveni sursa unor probleme grave. Pentru a detecta lipsa acestui macroelement în organism, este suficient să observăm starea mentală a persoanei – principalele manifestări ale lipsei acestui macroelement sunt: creșterea anxietății, epuizarea emoțională, apatia și depresia.
Prin urmare, în caz de stres, se recomandă consumul de produse bogate în magneziu.
Insuficiența acestui macroelement se manifestă, de asemenea, prin scăderea constantă a energiei și oboseală cronică. În unele cazuri, se pot observa probleme de somn, însă chiar și atunci când reușește să se adoarmă, somnul nu este liniștit. Un semn clar al lipsei de magneziu este epuizarea mentală și fizică.
Deficitul acestui compus în organism poate fi indicat și de următoarele simptome:
Spasme musculare. Rolul mare al magneziului în construirea mușchilor devine mai evident când acesta este insuficient – se observă spasme musculare și contracții dureroase ale acestora.
Oasele pot deveni fragile. Din cauza lipsei de magneziu, poate apărea o boală serioasă – osteoporoza.
Dureri de cap. Migrenele sunt adesea observate la persoanele cu diagnosticul de “hipomagneziemie”.
Inima și vasele de sânge pot funcționa și ele incorect. Acest sistem important al organismului reacționează imediat la lipsa de magneziu prin creșterea tensiunii arteriale, dureri în inimă, creșterea riscului de infarct sau accident vascular cerebral.
Stomacul și intestinul indică lipsa de magneziu prin funcționarea neregulată – pe lângă crampele intestinale, se manifestă și prin probleme cu scaunul.
Toate aceste simptome au un impact negativ și asupra aspectului exterior al unei persoane – starea pielii, a unghiilor și a părului se deteriorează.
La ce duce excesul de magneziu
Conceptul opus lipsei de magneziu se numește hipermagneziemie. Obținerea unei astfel de stări este destul de dificilă. În primul rând, deoarece organismul uman elimină excesul de magneziu în mod eficient.
Prin funcționarea normală a rinichilor, nu este posibil să se acumuleze exces de acest mineral în organism. Dacă există probleme de sănătate, în special disfuncții renale, se poate observa o cantitate excesivă de magneziu.
Această tulburare poate fi recunoscută prin primele semne: slăbiciune musculară, senzație de uscăciune în gură, scăderea pulsului și a tensiunii arteriale, înroșirea pielii, tulburări de ritm cardiac.
De asemenea, greața, diareea și vărsăturile indică prezența excesului de magneziu. Aceste simptome indică necesitatea unei consultații urgente cu specialiști, deoarece, pe lângă hipermagneziemie, acestea pot fi semne ale altor afecțiuni. Este practic imposibil să obții o cantitate excesivă de magneziu prin alimentație.
Cum să luptăm cu deficitul de magneziu
Deficitul de magneziu este o problemă insidioasă, deoarece poate rămâne nedetectată până când apar probleme, dar amânarea identificării acestuia este destul de periculoasă. Trebuie acordată o atenție specială semnelor care indică lipsa acestui mineral și, dacă sunt observate, să se consulte imediat un medic.
Alimentele bogate în magneziu
Organismul are nevoie de aproximativ 300-400 mg de magneziu pe zi pentru a funcționa în mod normal. Această substanță nu este produsă de organism, astfel încât rezervele pot fi completate doar prin alimentație. Acest lucru înseamnă că dieta trebuie să conțină alimente bogate în magneziu.
1. Ciocolata neagră. În 100 g se regăsesc 152 mg de magneziu. Însă beneficiile ciocolatei negre nu se opresc aici – ea este, de asemenea, o sursă de mangan, cupru, fier și fibre. Cele mai multe substanțe se găsesc în tabletele de ciocolată cu un conținut de cacao de cel puțin 70%. Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât produsul este mai benefic.
2. Avocado. Acest fruct este considerată o sursă de magneziu – în 100 g se găsesc 29 mg. Printre alte substanțe benefice din avocado se numără potasiul, vitaminele și fibrele.
3. Nuci. Orice tip de nucă conține magneziu. Cele mai bogate în magneziu sunt nucile de caju. În 100 g de nuci de caju se găsesc 292 mg de magneziu. Următoarele în clasament sunt migdalele, cu un conținut de 286 mg/100 g de produs. 100 g de semințe de pin furnizează 251 mg de magneziu.
4. Brânza tofu. Această varietate de brânză conține 53 mg de magneziu la 100 g. Aceasta reprezintă aproximativ 13% din necesarul zilnic al unei persoane. Tofu este bogat în proteine, fier, potasiu și mangan.
5. Semințe. Semințele conțin, de asemenea, o cantitate semnificativă de magneziu. De exemplu, semințele de dovleac crude conțin 535 mg de magneziu pe 100 g, semințele de susan conțin între 350 și 400 mg, mazărea și semințele de floarea-soarelui conțin 120-130 mg.
6. Produse din cereale integrale. Cerealele integrale conțin, de asemenea, magneziu. De exemplu, în fulgii de secară se găsesc 51 mg la 100 g, în orezul brun – 39 mg. Majoritatea produselor integrale sunt bogate în fibre, mangan și seleniu. Ele nu conțin gluten.
7. Pește. Majoritatea speciilor de pește au un conținut ridicat de magneziu. Acestea conțin, de asemenea, o cantitate mare de alte substanțe necesare organismului.
8. Bananele. Aceste fructe conțin mult potasiu, care previne bolile de inimă. Însă conțin și o cantitate semnificativă de magneziu – de exemplu, într-o banană mare se găsesc 37 mg, ceea ce reprezintă 9% din necesarul zilnic al unei persoane.
9. Verdețurile. Verdețurile sunt extrem de benefice și din cauza conținutului lor ridicat de magneziu. Dintre toate legumele cu frunze, ștevia este considerată cea mai bună sursă de magneziu – conține 103 mg, spanacul conține 87 mg, iar rucola conține 47 mg. Din legumele cu frunze se poate obține, de asemenea, mangan, fier, vitaminele A, C și K.
10. Leguminoasele. Plantele din familia leguminoaselor sunt foarte benefice pentru organism și conțin o mulțime de substanțe nutritive, inclusiv magneziu. De exemplu, în mazăre, un produs obișnuit pentru noi, se găsesc 30 mg de magneziu la 100 g, iar în fasole aproximativ 70 mg.
Gânduri finale
Supradozajul de magneziu este la fel de periculos ca și deficitul său, deși apare mai rar. Pentru a preveni astfel de condiții, trebuie să monitorizăm dieta noastră, să includem în alimentație produse bogate în magneziu, să nu exagerăm cu consumul de cafea și să învățăm să facem față stresului.
A fost util acest articol? Împărtășiți-ne experiența și părerile în comentarii.
Articolele de pe revistasufletului.net sunt destinate doar scopurilor informative și educative și nu înlocuiesc consultările medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna medicul cu privire la orice întrebări care pot apărea legate de starea dumneavoastră de sănătate.
