“În loc să te gândești la ce îți lipsește, încearcă să îți aduci în minte toate lucrurile pe care le-ai realizat și care le lipsesc altora.” – Anonim
A lasa pe cineva in inima ta poate fi incomod. Cateodata este de-a dreptul infricosator. Aduce la suprafata lucruri pe care nu stiam ca le avem in noi, printre care se numara si impotrivirea.
Cand vorbesc cu unele cupluri care urmeaza sa se casatoresca, intotdeauna ii intreb cum se descurca in conversatiile de zi cu zi. Aproape fara exceptie primesc raspunsul: „Acesta este unul dintre punctele noastre forte!”. Ani mai tarziu, insa, se intorc si imi spun doar „El refuza sa vorbeasca!” sau „Ea se inchide in sine!”. Din astfel de reprosuri se poate observa ca palavrageala pe care o iubeau inainte, si pe care o considerau o binecuvantare, a incetat sa mai existe.
Vei fi un sot intelept doar daca stabilesti clar faptul ca asa ceva nu se va intampla si la tine in casa.
Mama ta si cu mine am avut o perioada dificila in primele luni petrecute impreuna, cand am inceput sa ne deschidem unul fata de celalalt. Si asta ne-a surprins pe amandoi. Nu observaseram ca in anii petrecuti inainte de casatorie existasera unele retineri foarte mari. Dar ele erau acolo, chiar daca noi nu le vedeam.
Cand am inceput sa analizam impreuna problema, a devenit clar faptul ca eu eram speriat de unele lucruri si ca ea tindea sa tina in sine multe, si asta nu putea duce la nimic bun. Asa ca intr-o zi am hotarat sa luam taurul de coarne. Am hotarat sa discutam pana la capat, cel putin ca sa determinam daca vom putea comunica vreodata asa cum trebuie.
In timp ce analizam doar acest punct de inceput, am descoperit faptul ca multe dintre motivele care stateau la baza ezitarilor noastre erau de mult trecute. (Aceasta intamplare este o mare descoperire. Cand ai ajuns fata in fata cu adevarul ca nu mai esti legat de trecut, inseamna ca ai facut deja un important pas inainte.) Asa ca ne-am luat angajamentul de a ne stradui mereu sa mai dezgropam cate ceva, ici si colo, totul dupa niste reguli care ne-au ajutat sa ajungem la rezultate bune.
Asa ca am incropit acest mic acord, pe care am sa ti-l relatez aici in speranta ca iti va fi de ajutor. Evident ca nu are forma unui document, ci a fost mai mult o intelegere tacita. Am sa iti insirui aici, asa cum ni le-am scris si noi in inimile noastre:
1. Scopul nostru este sa devenim „cei mai buni prieteni”. De vreme ce prietenia se formeaza in timpul petrecut impreuna, vom avea zilnic cel putin o mica „vizita” la celalalt. Ne vom aranja programul astfel incat aceasta sa fie mereu printre prioritatile zilei.
2. Vom iesi impreuna in oras cel putin o data pe saptamana. La cina, pranz, sau cu orice alta ocazie, timpul petrecut citind ce se intampla in sufletul celuilalt este intotdeauna timp bine folosit. Nu vom lasa niciodata copiii sau serviciul, banii sau orice fel de intalnire, si nici tirania momentelor in care „nu putem” sau „trebuie” sa facem altceva, sa ne inghesuie timpul pe care ni-l facem unul pentru altul.
3. Ne vom face un scop din a fi sinceri pana la capat. Intrucat asta presupune sinceritate fata de sine, vom dedica pentru inceput o perioada analizei sinelui. Prin citire, studiere si discutare, vom cauta sa intelegem cum povestile noastre, ale fiecaruia, ne afecteaza casnicia.
4. Ca ideal, patruzeci si opt de ore va fi limita noastra de „ascundere”. Dar cum bineinteles ca sinceritatii absolute nu i se poate impune un termen-limita, am convenit ca atunci cand nu suntem in stare sa ne exprimam cum trebuie, ne vom stradui in continuare. Vom recunoaste in fata celuilalt ca ne aflam intr-un impas si ii vom cere sa ne mai acorde inca putina rabdare si intelegere.
5. In relatia noastra vor domni iertarea si intelegerea totala. Vom intreba, dar nu vom condamna. Vom cauta ca intre noi sa existe o atmosfera unde marturisirea unui lucru se loveste de urechi intelegatoare si blande. Si ne vom bucura ca exista un loc unde ne putem infrunta pe noi insine.
6. Vom respecta intimitatea celuilalt. Nu vom sufoca prin curiozitate excesiva. Constienti ca lucrul pe care il ascundem ar putea sa doara, vom oferi totusi celuilalt spatiul necesar. Intrucat revelatia vine din interior, nu vom intinde niciodata coarda.
7. Vom tine minte mereu faptul ca misterul este o binecuvantare. Va dura probabil o viata intreaga pentru a umple toate golurile si pentru a ajunge la o relatie perfecta si de aceea va trebui sa fim blanzi. Vom iubi din toata inima ceea ce ni se ofera azi, si vom astepta rabdatori ziua de maine.
La un moment dat, o sa devina evident de ce le-am spus „scopuri”. Dupa acel prim salt inainte, drumul catre Rai va mai avea cu siguranta si obstacole. A lasa pe cineva in inima ta poate fi incomod. Cateodata este de-a dreptul infricosator. Aduce la suprafata lucruri pe care nu stiam ca le avem in noi, printre care se numara si impotrivirea. Acesta este termenul folosit de psihologi pentru atunci cand fugim in directia opusa, spunand „Hai s-o lasam balta”.
(Charlie W. Shedd, Scrisori catre Filip, sfaturi unui tanar casatorit, Editura Bizantina, Bucuresti, 2011, pp. 33-36)
Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
