Conform cercetărilor, în ciuda întregii propagande privind adoptarea unui stil de viață și a unei alimentații sănătoase, alimentele ultra-procesate constituie aproape 58% din consumul zilnic de calorii al oamenilor și asigură aproape 90% din aportul energetic prin adaos de zaharuri.
Doar 12% dintre oameni pot fi considerați sănătoși metabolic, restul având diverse probleme, majoritatea rezultate dintr-o alimentație dezechilibrată. Ceea ce este dăunător pentru organism, este dăunător și pentru creier.
Numeroase studii leagă alimentația necorespunzătoare (prevalența alimentelor procesate cu conținut ridicat de calorii, grăsimi sau zahăr, cu valoare nutritivă scăzută) și obezitatea de un risc crescut de dezvoltare a afecțiunilor neurodegenerative.
Alimentele ultra-procesate
Pentru a fi mai concret, vă voi povesti despre un experiment efectuat de către cercetători pe șoareci, pentru a înțelege ce se întâmplă cu creier în cazul unei alimentații bazate pe carbohidrați rafinați.
Un grup de șoareci bătrâni a fost hrănit cu alimente care conțineau carbohidrați găsiți în produsele alimentare procesate pentru oameni (cipsuri, pâine albă). După doar 1 lună s-a observat că șoarecii în vârstă au prezentat semne de deteriorare a memoriei, precum și semne de inflamație în hipocampus și amigdală, zonele creierului asociate cu memoria.
Pe baza rezultatelor obținute, cercetătorii au ajuns la concluzia că consumul de alimente procesate poate duce la un deficit semnificativ și brusc de memorie. La persoanele în vârstă, deteriorarea rapidă a memoriei are o mare probabilitate de a progresa către afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
Zahărul adăugat și grăsimile saturate
Excesul de grăsimi saturate (găsite în unt, brânză, carne, produse lactate integrale) și grăsimi trans (alimente prăjite, multe produse dulci din fabrică) în alimentație poate, de asemenea, duce la probleme de memorie, reducerea volumului cerebral și deficiențe cognitive.
Dacă adăugăm la aceasta și nivelul cronic ridicat de zahăr din sânge din cauza consumului de carbohidrați simpli, care poate duce nu numai la probleme cognitive, ci și la diabet, atunci situația devine și mai gravă. Din acest motiv, mulți cercetători numesc boala Alzheimer “diabet de tip 3”.
Iată câteva rezultate ale studiilor: urmărind rezultatele analizelor de HbA1c (hemoglobina glicată) la peste 5000 de bărbați și femei timp de 8 ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că creșterea graduală a acestui indicator era semnificativ legată de deteriorarea capacităților cognitive.
Această analiză măsoară nivelul mediu de zahăr din sânge pe o perioadă de 3 luni și este folosită pentru diagnosticarea pre-diabetului și diabetului de tip 2.
Totodată, trebuie să luați în considerare și alte alimente pe care le consumați și care pot afecta claritatea memoriei și sănătatea creierului:
1. Excesul de acizi grași omega-6 este asociat cu scăderea capacităților cognitive.
Toți cunoaștem omega-3, care sunt elementele de construcție ale creierului, dar există și omega-6, care se găsesc atât în uleiurile vegetale (care sunt adesea utilizate în multe produse alimentare procesate), cât și în porumb, soia, carne și ouă.
Acestea nu sunt la fel de benefice pentru creierul nostru, sau mai bine spus, cantitatea lor pe care o consumăm.
Cercetătorii susțin că alimentația majorității dintre noi conține de 10 ori mai multe omega-6 decât omega-3, iar creșterea raportului dintre acestea nu promite nimic bun pentru creier și poate duce la atrofia hipocampului și scăderea capacităților cognitive.
2. Excesul de alcool poate duce la atrofia creierului.
Este dovedit că până și o cantitate moderată de alcool poate afecta creierul. Astfel, conform unui studiu, consumul chiar și a unui singur pahar de băutură pe zi poate crește riscul de atrofie cerebrală.
Un alt studiu a arătat că consumul zilnic de alcool duce la creșterea nivelului de fier în creier, ceea ce este asociat cu probleme cognitive.
Dacă vă îngrijorați de sănătatea voastră, încercați să scădeți consumul de alimente menționate mai sus.
Mai bine mergeți la medic, faceți un test de sânge pentru HbA1c (aproape 80% dintre persoanele cu pre-diabet nu își dau seama de starea lor), și primiți recomandări individuale privind alimentația, în funcție de starea voastră de sănătate.
Articolele de pe revistasufletului.net sunt destinate doar scopurilor informative și educative și nu înlocuiesc consultările medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna medicul cu privire la orice întrebări care pot apărea legate de starea dumneavoastră de sănătate.
