Ce te face cu adevarat fericita? Îndrăzneşte să fii unică, să fii puternică, să spui nu răspicat la tot ceea ce nu te face fericită.

Atunci cand decidem sa facem pasul cel mare, al casatoriei, hotaram ca va fi pentru totdeauna, la bine si la rau. La inceput, suntem indragostiti si nu vedem si latura mai putin placuta a partenerului sau o trecem cu vederea. Insa, in timp, aceasta se accentueaza, nu dispare. Cu durere in suflet, cand ne dam seama ca nu suntem compatibili sau ca acest mariaj ne face rau, luam decizia sa punem punct la ceea ce canva a fost o frumoasa poveste de iubire. Iata care sunt semnele care iti arata ca o casatorie nu va dura: Unul dintre parteneri este foarte critic Dupa ce a trecut perioada euforica, oamenii se intorc la vechile obiceiuri si se comporta conform personalitatii lor. Unul dintre motivele pentru care oamenii se despart este faptul ca in cuplu exista mereu un subiect de discutie cu privire la celalalt. Incompatibilitatea valorilor fiecaruia se vede zi de zi, iar cel obisnuit sa critice traieste cu speranta ca persoana iubita se va schimba. Conflictul care se bazeaza pe aceasta tema vine din neacceptarea partenerului asa cum este. Sfatul terapeutului in acest caz este punerea in balanta dorinta adevarata de a te schimba. Daca raspunsul este negativ, atunci poate ca ideea unei casatorii nu este atat de buna, deoarece conflictul si nemultumirea vor persista. Cei doi cred ca sunt incompleti unul fara celalalt Aceasta credinta vine din educatie, si anume ca trebuie sa gasesti o persoana care sa te completeze. Avand incredere in acest mesaj, cei doi indragostiti cred despre ei ca nu sunt de ajuns si ca au nevoie de cineva pentru a fi fericiti. Astfel, arunca responsabilitatea pe umerii partenerului care are misiunea de a-l face fericit pe celalalt. Insa asta denota nesiguranta si un semn de imaturitate si il determina pe celalalt sa se indeparteze din cauza presiunii care se pune pe el. Unul dintre parteneri cauta scuze celuilalt La inceput, totul pare perfect si suntem convinsi ca persoana de langa noi este persoana pe care am asteptat-o toata viata. Insa nici intr-o viata de om nu reusim sa cunoastem un om cu adevarat. Sunt situatii in care persoana draga nu ne spune totul, insa trecem cu vederea crezand ca totul este in regula. Doar dupa ce suntem pusi in fata faptului implinit ne dam seama cu adevarat cine este persoana de langa noi. Si aici importante sunt valorile dupa care se ghideaza fiecare. Daca cuplul hotaraste sa aiba un copil, de exemplu, este important ca amandurora sa-si doreasca sa aiba copii. In caz contrar, daca nu s-a discutat despre acest subiect si partenerii nu se cunosc destul de bine, este posibil sa afle acest lucru de-abia dupa aparitia copilului, ceea ce ar duce la un conflict serios intre cei doi. Relatia e pe locul al doilea Daca ai observat ca familia, prietenii sau cariera sunt pe primul loc, ai de-a face cu o problema destul de importanta in cadrul cuplului. Sunt perioade in care atentia ne este solicitata mai mult de familie cand cineva este bolnav sau un proiect la serviciu, dar cand acest lucru se transforma intr-o obisnuita, se ridica un semn de intrebare asupra partenerului care pare ca vrea sa evite relatia in care se afla. Pana la urma, intr-un cuplu sunt doi oameni care se pot baza unul pe celalalt si in moemntele frumoase si in cele mai putin placute. Excluderea unuia inseamna ca ceva nu este in regula si e bine sa ai o discutie in acest sens in care sa clarifici lucrurile. Cuplul nu functioneaza ca un parteneriat Intr-o relatie sanatoasa, cei doi oameni au drepturi egale si trebuie sa se simta in siguranta pentru a-si exprima emotiile si a fi ei insisi. In momentul in care exista o competitie in care unul vrea sa castige tot timpul, iar celalalt doar sa fie obedient, apare sentimentul de nemultumire si de dezechilibru care, in cele din urma, va duce la separare. Unul dintre parteneri crede ca celalalt ii datoreaza ceva Atunci cand facem ceva pentru persoana draga, putem avea asteptari intr-o relatie nesanatoasa sa ni se intoarca efortul cu care l-am sprijinit pe celalalt. In acest caz, se creeaza un conflict in care fiecare lucru facut trebuie rasplatit, fapt care seamana mai mult cu un schimb, nu cu impartasirea iubirii pe care o avem fata de partener. In final, povestea de dragoste se va destrama, deoarece era bazata pe un schimb de interese si pe asteptari, nu pe iubire neconditionata. Lipsa apropierii emotionale si fizice Lipsa intimitatii dintre cei doi inseamna ca ceva s-a intamplat pe parcursul relatiei. Daca partenerul tau nu este si cel mai bun prieten caruia sa-i spui totul cu cea mai mare incredere, atunci relatia incepe sa se clatine. In plus, lipsa contactului fizic poate fi o problema sau o lipsa de comunicare care duce, inevitabil, la despartire. Pentru a contrabalansa acest lucru, planuieste momente frumoase cu cel drag, reconstruieste relatia cum a fost la inceput, faceti impreuna lucruri amuzante. Daca intr-o relatie nu exista incredere, respect, bunatate si iubire, atunci e recomandat sa lucrati la problemele care au aparut pe parcurs si sa gasiti o solutie.

10 semne ale persoanelor care nu sunt gata pentru o relație adevărată

Să recunoaștem, cu toții ne dorim o relație. Cu toate acestea, unii vor doar ceva ocazional și fără prea multe angajamente. Este important să identifici anumite semne care ar putea însemna că cealaltă persoană nu vrea mai mult de la o relație decât ceva de moment. Astfel de clarități te-ar putea ajuta să eviți dezamăgirea de la sfârșit. Nu sunt progresivi cu privire la relația lor Relația se aseamănă cu o plantă. Trebuie să fie cultivată pentru a crește. O astfel de evoluție o va conduce spre solidaritate și siguranță. Cu toate acestea, dacă o persoană nu este dispusă să își irosească energia pentru a duce o relație la maturitate, atunci este evident că acea persoană nu este gata de ceva serios. Preferă mai degrabă să obțină, decât să ofere Nu sunt în stare să facă sacrificii care i-ar consuma sau care i-ar implica mai mult. Nu se simt bine când oferă prea multe, pentru că le place să simtă controlul atunci când doar obțin lucruri. Nu au construit relații considerabile în trecut Au trecut prin multe relații de scurtă durată și nu pot să definească o relație adevărată. Indiferent de situație,este evident că nu au depus prea mult efort pentru ca o relație din trecut să fie cu succes. Sunt nesiguri În acțiunile sau discuțiile despre ceva mai serios, vor deveni nesiguri. Nu vor fi foarte clari cu privire la ce doresc de la o relație adevărată, iar nesiguranța lor împinge un astfel de angajament spre eșec. Au fost răniți de multe ori Este un semnal de alarmă. Dacă au fost răniți, nu sunt în stare să ia lucrurile în serios, pentru că le este greu să treacă peste durerea de a investi emoții și de a le pierde într-un sfârșit. Preferă să joace sigur și la distanță. Îți evită familia și prietenii Îți văd familia și prietenii ca elemente ce reprezintă angajamentul și responsabilitatea, fapt pentru care nu sunt încă pregătiți. Vor evita întâlnirile cu oamenii apropiați ție. Fac cereri inutile Ai putea spune că sunt perfecționiști sau că te sâcâie la cap pentru a te distrage de la momentele frumoase care s-ar putea naște din relația voastră. Vor aștepta ca atât tu, cât și circumstanțele să fie perfecte. Văd părțile negative ale aflării într-o relație Nu văd avantajele relațiilor. Sunt împotriva lor când vorbesc cu prietenii sau familia. Par să nu înțeleagă profunzimea și semnificația unei relații și preferă să vorbească negativ despre aceasta. Nu au încredere în alții Tind să nu aibă încredere în alți oameni, mai ales pentru a le oferi emoțiile și sentimentele lor. Se tem că vor fi trădați, iar sentimentele le vor fi rănite. Astfel, încearcă să joace în condiții de siguranță și se ascund în spatele unei măști. Își doresc să fie liberi Își prețuiesc libertatea și nu vor ca independența să le fie amenințată de cineva. Consideră că o relație serioasă este un obstacol în calea de-a fi liber și de a face ceea ce vor. Este rolul tău să descifrezi aceste semne și să fii dispus să le oferi unor astfel de persoane spațiul de care au nevoie.
Publicitate

„Cel mai fericit om e acela ce face fericiti un numar cat mai mare de oameni.” – Tolstoi

Trăim într-o societate manipulată de bani, de nevoi, de grija zilei de mâine, de responsabilităţi. Ne pierdem în rutina fiecărei zile şi uităm încet, dar sigur, de noi. De ce ne place, de ce ne face fericite, de ce visăm să devenim când eram mici. Ne pierdem în hârtii, în sunetul infernal al traficului dimineaţa, în lucruri ce “trebuie făcute”. Şi cu ce preţ? Ne pierdem esenţa, personalitatea, entuziasmul şi energia, încercând să “fim în rând cu lumea”.

Avem nişte etape standard prin care trecem. Mergem la şcoală pentru ca mai apoi să avem un job, ne întemeiam o familie şi mai trebuie doar să trăim. Dar cum trăim, asta este important!

Cum ajungem seara acasă, după o zi de muncă, asta spune multe despre modul în care trăim, dacă trăim cu adevărat sau am devenit roboţei cu setările prestabilite.

Ajungi acasă cu zâmbetul pe buze sau efectiv, sleită de puteri, irascibilă? Răspunde-ţi la întrebarea asta şi trage-ţi un semnal de alarmă dacă balanţa înclină mai mult spre a doua parte. De ce? Pentru că tindem să ne irosim viaţa pentru un minim confort financiar, pentru care ne ştirbim sănătatea mentală şi pe cea a trupului. Şi pentru ce? Pentru o sumă infimă de bani pe care o ai în momentul ăsta, şi în secunda următoare s-a risipit pe facturi, întreţinere, chirie, alimente. Şi cu ce rămâi? Rămâi cu un gust amar şi cu aceeasi frustrare pe care o porţi cu tine în fiecare zi şi care devine din ce în ce mai pronunţată, până la un moment dat când o să explodezi şi o să îi răneşti pe cei dragi. Vreau să cred că nu trăim doar ca să plătim facturi.

Publicitate

Gândeşte-te bine: ce te face cu adevărat fericită? Este o întrebare atât de simplă. Şi totuşi atât de complexă. Ştii ce să răspunzi? Sau ai căzut pe gânduri? Nici eu nu ştiu să răspund concret la întrebarea asta, dar încercând mai multe lucruri, am început să îmi fac o idee despre ceea ce mă face fericită. Îmi place să lucrez cu oamenii, să pot să îmi pun mintea la contribuţie, să creez, să scriu, să aduc zâmbete pe chipurile oamenilor din jurul meu, să le arăt că văd ceva special în ei. Ştiu, sună puţin haotic, puţin indecis, dar mi-am conturat în minte lucrurile care mă fac fericită şi am ajuns să scriu pentru voi, să lucrez într-o echipă frumoasă cu aceleaşi principii şi valori ca ale mele, care mă inspiră în fiecare zi să mă autodepăşesc. Dacă nu ţi-ai dat seama ce îţi surâde, ce te entuziasmează, uită-te la oamenii din jurul tău care fac ceva cu entuziasm şi o să îţi faci o idee despre ce ai putea să faci cu deplina dăruire.

Nu te mai rătăci în atâtea” cum ar fi dacă” sau “dar-uri”, ci pur şi simplu încearcă să te descoperi, să afli cine eşti şi să îţi pui amprenta în tot ce faci. Niciodată nu este prea târziu să o iei de la capăt, să te reinventezi, să încerci mai mult, să ieşi din mulţime. Aminteşte-ţi, când erai mică, erai sigură că poţi fi o prinţesă sau doctoriţă sau orice îţi trecea prin minte. De ce ne pierdem visele odată cu trecerea timpului? Nu ar trebui să fie aşa. Îndrăzneşte să fii unică, să fii puternică, să spui NU răspicat la tot ceea ce nu te face fericită.

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Increderea se construieste greu si se pierde foarte usor. Este temelia pentru tot ce poate insemna o relatie autentica, onesta si deschisa cu propria persoana si cu cel de langa tine. Este greu sa oferi incredere cuiva pana cand in sufletul tau nu s-a cuibarit confortabil sentimentul de bine cu tine, senzatia ca te intelegi si te accepti, ca iti umpli un spatiu lasat gol de dezamagirile trecutului si o faci cu blandete si fara resentimente. Increderea este curajul de a te darui cu toata vulnerabilitatea ta fara sa ai nici o garantie, fara sa vrei sa fugi dintr-o teama care te macina si-ti fura linistea. Increderea este promisiunea pe care ti-o faci de a te avanta in tumultul vietii considerand eventualele greseli pe care risti sa le faci, drept proba a maturizarii tale. Increderea este bucuria destainuirii si exprimarea fiintei in complexitatea ei, este cadoul daruirii complete, expunerea intimitatii ca un exercitiu de deschidere spre universul celuilalt cu totul…cu lumea ta, cu gandurile tale, cu ezitarile si temerile ce par de atatea ori ca pun stapanire tocmai pentru ca necunoscutul ne blocheaza si uneori ne incremeneste in ezitare si ne impinge in retragere. Increderea este un dar nepretuit, este cheia care poate deschide o lume noua in care se poate construi frumos autenticitatea. Increderea pe care o oferi cuiva vorbeste de fapt despre tine, despre experientele vietii tale, despre tot ce te-a atins mai mult sau mai putin si ti-a construit o lume mentala de unde gandurile iti vor conduce apoi toate actiunile. Desi suntem tentati sa spunem: „el/ea nu este demn de incredere!”, aruncand de multe ori responsabilitatea pe celalalt, adevarul asa cum il vad eu este altundeva: „nu am incredere in tine, pentru ca inca nu am reusit sa cred suficient in mine, pentru ca nu am trecut peste amintirea trecutului meu, care poate mi-a lasat urme si mi-a afectat increderea!” Cred sau nu mai mult sau mai putin in cineva, daca eu reusesc sa gasesc in mine resursele pentru a crede, daca reusesc sa inteleg ca harta mea nu este acelasi lucru cu teritoriul si ca inainte sa schimb sau sa cer teritoriului sa se schimbe, poate ar fi bine sa-mi revizuiesc eu harta, sa incerc sa ma deschid spre situatii noi, invatand din experienta trecutului, nu suprapunand-o pe cea a unui prezent care are toate sansele sa fie diferit. Vreau sa acord incredere pentru ca aleg sa ma iert pentru greselile trecute, vreau sa dau credit prezentului fara sa ma tem ca risc pentru ca teama naste retinerea, care duce la evitare si de acolo la lipsa autenticitatii, ceea ce va construi cercul vicios al dezamagirii si va sfarsi prin a da dreptate neincrederii. Aleg sa am incredere cand vreau sa-mi fauresc o cale spre a fi onesta cu mine si cu ceilalti, cand vreau sa simt ca ma traiesc autentic, nu nefiindu-mi teama, ci confruntand-o pentru a o depasi. Aleg sa am incredere pentru ca simt ca doar asa, viata imi va da pe masura curajului de a risca poate sa fiu ranita sau sa pierd… doar asa viata imi va arata ca daruind incredere pot primi de la anumite persoane deziluzii, iar de la altele, un intreg univers de trairi pe care nu le-as fi putut nicicand experimenta temandu-ma! Increderea pe care o ofer vorbeste nu atat despre cel care o merita sau nu cat despre curajul meu de a ma deschide spre viata, amintindu-mi mereu ca nu exista garantii, dar inainte de a te astepta sa primesti, daruieste-te! E fascinant cum viata raspunde frumos oamenilor curajosi, deschisi, curati si care au increderea de a se oferi ei… neconditionat!