Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când reținem gazele

Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când reținem gazele

Publicat de Larisa Moldovan pe 27 November 2022 in CuriozitățiSanatate

Te-ai aflat vreodată într-o situație în care gazele acumulate te pun în mare dizgrație și ai fost nevoit să reții gazele pentru a nu te face de râs? Să recunoaștem, toți am fost în această situație de mai multe ori. Încercarea de a ține gazele duce la creșterea presiunii în stomac și la un disconfort semnificativ. Acumularea de gaze intestinale poate provoca balonare. Drept urmare, o parte din gaz ajunge în fluxul sanguin și eliminată atunci când respiri.

Prin flatulență înțelegem gazele intestinale. Ele ajung în rect ca urmare a proceselor gastrointestinale normale de digestie. Și, de asemenea, ca urmare a metabolismului, și apoi iese prin anus.

Când corpul tău digeră alimentele în intestinul subțire, ingredientele care nu pot fi descompuse se deplasează prin tractul gastrointestinal și ajung în intestinul gros. O parte din conținut descompune bacteriile intestinale prin fermentație. Acest proces produce gaze și produse secundare numite acizi grași, care sunt reabsorbite și utilizate de organism.

Cât de mult gaz este normal să eliminăm?

Nu este ușor pentru cercetători să-i convingă pe oameni să se abțină pentru un experiment. Din fericire, zece adulți sănătoși au putut calcula cantitatea de gaz produsă pe zi. Și iată rezultatele obținute de cercetători:

Subiecții au consumat aceeași mâncare ca de obicei. Și, în plus, au trebuit să mănânce aproximativ 200 de grame de orice leguminoasă pentru a crește producția de gaze.

După 24 de ore, au produs un volum mediu de gaz de 705 ml, dar a variat între 476 și 1490 ml de la persoană la persoană.

Hidrogenul gazos este eliberat în cel mai mare volum (361 ml pe zi), iar apoi în dioxid de carbon (68 ml / zi). Metanul, care a variat de la 3 ml/24 de ore la 120 ml/zi, a fost produs de doar trei adulți. Gazele rămase, în principal azot, au fost de aproximativ 213 ml / 24 de ore.

Atât bărbații, cât și femeile au produs aproximativ aceeași cantitate de gaz. În medie, ei au avut opt ​​episoade de flatulență (pârțuri simple sau serii) pe parcursul a 24 de ore. Volumul a variat de la 33 la 125 ml. În același timp, o cantitate mai mare de gaz intestinal a fost eliberată în decurs de o oră după masă.

Cea mai mare cantitate de gaze a fost produsă în timpul somnului. Gazele din intestine provin din diverse surse. Astfel ele pot fi produse și prin înghițirea aerului. Și, de asemenea, din cauza dioxidului de carbon, care se formează atunci când acidul din stomac se amestecă cu carbonatul din intestinul subțire. Alternativ, gazele pot forma bacterii în colon.

Aceste gaze îndeplinesc anumite sarcini care au un impact asupra sănătății. Cu toate acestea, formarea excesivă de gaze în intestine poate duce la balonare. La fel și la dureri severe de stomac, vărsături etc.

În concluzie, vești proaste pentru oamenii care călătoresc frecvent. Din cauza volumului în creștere de gaz la presiunea mai scăzută într-un avion, este mai probabil să eliminați gaze decât în autobuz.

Cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru digestie și organism în general este să găsiți o oportunitate de a elibera gaze dacă organismul o cere.

Alimente care provoacă flatulență

Alimente care provoacă cel mai adesea formarea crescută de gaze:

  • leguminoase de toate felurile (albe, roșii, maro), linte de toate felurile,
  • toate tipurile de varză (albă, broccoli, varză de Bruxelles, guli-rabe, conopidă),
  • salate de tot felul,
  • lactate,
  • ceapă,
  • telina, patrunjel,
  • usturoi,
  • sparanghel,
  • sfecla, morcovi,
  • banane,
  • stafide,
  • struguri, caise, suc de prune, mere, prune,
  • pâine cu drojdie (neagră, covrigi, pâine proaspătă, în special din făină integrală), germeni de grâu,
  • bere,
  • nuci (fistic și susan)
  • boabe de soia și produse din soia (tofu, lapte de soia).

Aceste produse conțin o mulțime de fructooligozaharide fermentabile – zaharuri care, ajungând în intestinul gros, încep să fie digerate intens și formează gaze – produsele din grâu, fructe bogate în fructoză (de exemplu, mere, pere), legume care conțin fructani (de exemplu, ceapă, sparanghel), produse care conțin rafinoză (de exemplu leguminoase, sfeclă), sorbitol (gumă de mestecat fără zahăr). Ovăzul și cartofii pot provoca flatulență bogat în carbohidrați (zaharuri, amidon).


Articolele de pe revistasufletului.net sunt destinate doar scopurilor informative și educative și nu înlocuiesc consultările medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna medicul cu privire la orice întrebări care pot apărea legate de starea dumneavoastră de sănătate.


Distribuie pe Whatsapp
Distribuie pe Facebook
Distribuie pe Telefon

Despre Larisa Moldovan
Ne bucuram sa o avem in echipa noastra pe Larisa, o profesionista desavarsita care a adus siteului revistasufletului.net un plus de valoare. Se ocupa de editat si publicat articole inca din 2010, in tot acest timp acumuland experienta pe care astazi o imparte cu noi toti!