Credința creștină respectă moartea unei persoane. Există anumite perioade prin care sufletul trece înainte de a merge în cer. Obiceiurile creștine presupune să se facă câte o pomană în fiecare dintre aceste zile.
În aceste zile – 3, 9 și 40 – rudele comemorează decedatul.
Cu toate acestea, nu toți știm exact ce înseamnă aceste zile pentru suflet.
Vă vom spune ce se întâmplă în ziua a 3-a, a 9-a și a patruzecea cu sufletul persoanei care a plecat din această lume.
Primele trei zile
În prima și a doua zi, sufletul care părăsește corpul uman este complet liber. Poate zbura în jurul lumii, să fie aproape de cei dragi, să urmărească tot ce se întâmplă pe Pământ. Iar în a treia zi Dumnezeu cheamă sufletul pentru a începe judecata.
Până în a noua zi
Zilele următoare, de la 4 la 9, sufletul unei persoane rămâne în Rai. Aici uită de tot ce i s-a întâmplat pe Pământ, de oamenii apropiați. El analizează întâmplările din viața celor care au venit aici pentru judecată. Iar în ziua a 9-a, sufletul se duce la Dumnezeu pentru Judecată.
În ziua a 9-a, toți cei care au cunoscut o persoană o comemorează prin pomană și rugăciune și îi cer lui Dumnezeu mântuirea sufletului său. În această zi, vin toți cei care vor să se roage pentru sufletul unei persoane. Nu trebuie să plecați în vacanță sau la alt eveniment tragic în această zi. Trebuie doar să vă amintiți de faptele bune ale persoanei decedate.
40 de zile
După 9 zile, sufletul merge cu îngerii în Iad pentru a vedea cum este viața acolo. În această perioadă, sufletul trebuie să se gândească și să se pocăiască de acțiunile sale. În ziua 40, acesta se întoarce la Dumnezeu. În această zi, Dumnezeu ia decizia finală și decide locul în care va fi sufletul decedatului până la Judecata de Apoi. De aceea, în această zi, cei dragi se roagă din nou pentru sufletul decedatului și îi cer Lui Dumnezeu să-l lase în Rai.
Prin urmare, este atât de important să vă amintiți de o persoană cu gânduri bune în aceste 40 de zile, să vă rugați pentru iertarea păcatelor sale și pentru ca Dumnezeu să-i îngăduie șederea în Rai până la cea de-a doua venire a Domnului.
