O persoană ortodoxă este cea care trăiește Liturghia. Aceasta este cea mai importantă parte a vieții noastre. O persoană bisericească nu este cea care cunoaște un anumit duhovnic, un episcop care ajută la construirea și îngrijirea bisericii, ci este cea care trăiește slujba, Euharistia.
Fiecare își amintește de prima Împărtășanie, prima mărturisire. Este o perioadă de bucurie. Îmi amintesc acest sentiment când am realizat că aici este Hristos, Dumnezeu viu.
Apoi, în timp, apar perioade de răcire, cunoscute sub numele de “perioada de tranziție”. Acest lucru se întâmplă la fiecare persoană. Iar dacă Domnul îți va oferi o viață lungă, vei avea mai multe astfel de perioade.
Unii se tem când după bucuria de Paști vine perioada de răcire, când în biserică devine plictisitor, când trebuie să te tragi ca din clești din casă să mergi la slujbă. Este normal oare? Se pare că da.
Acest lucru se întâmplă tuturor
Prin astfel de perioade au trecut și sfinții noștri. Psihologii ortodocși urmăresc astfel de perioade, care sunt diferite pentru fiecare persoană în ceea ce privește intensitatea și durata. Asta înseamnă că Domnul ne-a părăsit? Desigur că nu!
Dacă ne uităm în Faptele Apostolilor, primii creștini făceau profeții, vindecau și scoteau demoni. Sigur, toate acestea au fost adevărate. De ce acum nu mai avem aceste lucruri?
După sute de ani apare monahismul. Istoria lui este foarte diversă, cu urcușuri și căderi. Și în viața fiecărei persoane există diferite perioade. Poate că rutina cu care ne confruntăm este o pregătire pentru ceva important. Nu trebuie să ne temem de asta.
Pitagora spunea: “Alege cea mai bună viață, iar obișnuința o va face plăcută”.
Vrem sau nu, trebuie să găsim ritmul nostru de viață spirituală, corespunzător maturității noastre, pentru că omul uneori se abate de la prima lui dragoste, cum spunea Sfântul Ioan Teologul.
Acest ritm este într-adevăr simplu. Un lucru simplu – să participi în fiecare duminică la Liturghie în biserică. Cu siguranță să postești în Postul Mare. Cum vei posti și ce vei mânca, este treaba ta. Și atunci, în perioadele de tranziție, rutina însăși vă va ajuta, ritmul în sine. Deci să trecem prin această încercare cu răbdare și vigilență.
Dacă aveți pe cineva lângă voi căruia i s-a părut brusc plictisitor, trebuie să-l sprijiniți. În singurătate, nici măcar sfaturile Sfinților părinți nu o vor ajuta. O persoană vie poate fi sprijinită doar de o persoană vie.
Poate de aceea Domnul ne trimite astfel de perioade, ca apoi și noi să putem înțelege pe ceilalți într-o astfel de stare și să-i sprijinim.
Pace și mântuire tuturor!
