Cateva sfaturi pretioase de la intelepti care iti va schimba viata

Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie… - Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare - Esti crestin, nu-i asa, fiule? - Da dle, spune studentul - Deci crezi in Dumnezeu? - Cu siguranta - Dumnezeu e bun? - Desigur, Dumnezeu e bun. - E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice? - Da - Tu esti bun sau rau? - Biblia spune ca sunt rau. Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca? - Da, dle. As incerca. - Deci esti bun. - N-as spune asta. - Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu… Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua. - El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta? Studentul tace. - Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze. - Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun? - Pai…, da, spune studentul   - Satana e bun? Studentul nu ezita la aceasta intrebare: - Nu - De unde vine Satana? Studentul ezita. - De la Dumnezeu. - Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume? - Da, dle. - Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect? - Da - Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau. Din nou, studentul nu raspunde. - Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista? Studentul se foieste jenat. - Da - Deci cine le-a creat? Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule? Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos. - Da, dle profesor, cred. Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus? - Nu, dle. Nu L-am vazut. - Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau? - Nu, dle, nu l-am auzit. - L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu? - Nu, dle, ma tem ca nu. - Si totusi crezi in el? - Da. - Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule? - Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea. - Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta. Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare. - Dle profesor, exista caldura? - Da - Si exista frig? - Da, fiule, exista si frig. - Nu, dle, nu exista. Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta. Studentul incepe sa explice. - Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig. – daca ar exista, am avea temperaturi mai scazute decat minimul absolut de -273,15 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut ( -273,15 C ) inseamna absenta totala a caldurii. Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, d-le, ci doar absenta ei. Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan. - Dar intunericul, profesore? Exista intunericul? - Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric? - Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa? Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun. - Ce vrei sa demonstrezi, tinere? - Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita. De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. - Gresite? Poti explica in ce fel? Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta? - Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da. - Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle? Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar. - Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. Nu predati studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator? Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge. - Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle? Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu…....... - Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. - Acum, dle, exista raul? - Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul. La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina . Profesorul s-a asezat tacut....... Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Budismul este un tezaur de intelepciune. Aceasta intelepciune poate fi aplicata foarte usor in viata de zi cu zi, de fiecare dintre noi, indiferent de credintele si de preferintele personale.

Iata care sunt cele SAPTE sfaturi pretioase din intelepciunea budista care iti vor schimba viata:

#1. Traieste-ti viata cu compasiune!

A fi plin de compasiune nu inseamna neaparat sa-i ajuti pe cei din jurul tau sau sa te simti implinit. A-ti trai viata plin de compasiune este unul dintre cele mai bune moduri de a trai si unul dintre modurile corecte de a fi. Compasiunea se poate traduce in incercarea de a te intelege pe tine insuti si lumea din jurul tau. Acest mod de viata iti va transforma viata.

#2. Creeaza noi conexiuni cu ceilalti

Nu neglija niciodata noile conexiuni sociale. Budistii au comunitati de calugari numite “Sanghas”. Aceasta este o comunitate de calugari, de calugarite si de laici care practica pacea impreuna. Putem invata foarte multe din asta! Nu trebuie neaparat sa fii un pacifist perfect pentru a promova pacea. Tot ceea ce trebuie sa faci este sa ti-o doresti in primul rand.

#3. Trezeste-te!

Si nu ma refer aici neaparat la acea trezire spirituala de care discuta noua miscare “New Age”. Ma refer la aceasta trezire in cel mai personal mod cu putinta. O mare parte din viata mea mi-am trait-o facand parte din ceva ce poate fi comparat cu o cursa de soricei. Astfel, am ajuns sa-mi traiesc viata pe deplin, sa descopara fericirea moment de moment, sa depasesc luptele vietii straduindu-ma sa fiu prezent in fata lor si nu sa le evit. Aceasta a fost trezirea mea. A ta poate lua o forma diferita, dar nu te impiedica pe tine insuti sa o experimentezi pe deplin.

#4. Daca te vei schimba pe tine insuti, vei schimba lumea din jurul tau

Tu trebui sa fii schimbarea….Acesta este un citat pe care l-am auzit fiecare dintre noi de nenumarate ori. Motivul pentru care acest citat ne-a trecut de atat de multe ori pe la urechi se datoreaza faptului ca este cat se poate de adevarat. Noi trebuie sa fim schimbarea! Totul incepe cu noi insine. Nu este vorba de noi vs. ei in acest caz. Tu faci parte din ceva mult mai mare ca tine! Nu este fantastic? Nu-ti fie frica sa te schimbi pe tine insuti pentru a face parte si mai mult din acel ceva mult mai maret decat tine. Nu-ti fie teama sa fii o parte a lumii.

#5. Imbratiseaza moartea

“Cand va plimbati printr-o padure, care a ramas salbatica si nu a fost calcata de om, veti observa si copaci cazuti, trunchiuri putrezite, frunze cazatoare si o materie in descompunere la fiecare pas. Si oriunde veti privi, veti gasi tot asa de bine viata ca si moarte. Dar privind mai atent, totusi, veti desoperi ca trunchiurile de copaci, putrezite si frunzele cazute nu numai ca dau nastere unei noi vieti, dar sunt si ele pline de viata. Microorgansimele sunt la lucru. Moleculele se reorganizeaza. Asa ca moartea nu se poate afla niciunde. Nu exista decat metemorfoza diferitelor forme de viata. Ce am putea invata noi din asta? Moartea nu este opusul vietii. Viata nu are un opus. Opusul mortii este nasterea. Viata este eterna.” – Eckhart Tolle

Ce frumos vorbeste Eckhart despre acest subiect evitat de foarte multi dintre noi! Acesta este un subiect cu care m-am luptat multa vreme si stiu ca nu sunt singurul. Din pacate, acest subiect este unul tabu si multe culturi se prefac ca nu exista sau atunci cand se discuta despre subiectul “moarte” majoritatea oamenilor coboara tonul vocii sau soptesc.

In budism, elevii de multe ori mediteaza asupra mortii pentru a ajunge la anumite concluzii la care nu ar putea sa ajunga altfel.
Gandindu-te la moarte vei putea sa apreciezi mult mai mult viata si timpul pe care l-ai primit pe Pamant.

#6. Ofera!

Si nu ma refer neaparat la cadouri sau la donatii financiare. Ofera o parte din tine. Ofera-te voluntar. Sunt batrani si copii saraci care au nevoie de tine si care ar aprecia orice gest venit din partea ta, oricat de mic. Ofera o parte din tine atunci cand este necesar si nu te astepta niciodata sa primesti ceva in schimb.

#7. Elibereaza-te de atasamente

Majoritatea dintre noi, in cultura in care traim, ne agatam de diferite obiecte, de oameni, de situatii, ca si cand nu am putea sa supravietuim fara ele. Atunci cand acestea dispar din viata noastra, ne comportam ca si cand acestea sunt cele care ne ofera insasi viata de care ne bucuram. In budism, renuntarea la atasamente este o practica obisnuita. Ei renunta la atasamentul fata de lucruri, de oameni si chiar fata de propriile lor trupuri.

Ia in considerare oamenii care exista in viata ta, circumstantele de viata si lucrurile de care te folosesti momentan. Apreciaza-le, dar intelege ca acestea nu vor face parte din viata ta pentru totdeauna.