Cateva sfaturi pentru cei care au ticuri nervoase, iata cum puteti scapa de acestea

"Fii recunoscătoare pentru ceea ce ai și vei sfârși spre a avea mai mult. Dacă vrei să te concentrezi pe ceea ce nu poți avea, nu vei avea niciodată destul." – Oprah Winfrey Noi începuturi. De câte ori nu ne-am gândit să o luăm de la început. De câte ori nu ne-am visat făcând parte dintr-o altă lume, locuind într-un alt capăt de țară sau pur și simplu trăind viața cuiva. Este simplu și atât de ușor să închizi ochii și să concepi în mintea ta noi începuturi. Mult mai greu este în realitate. Unii chiar reușesc să facă acest lucru, dar cel mai mulți eșuează lamentabil. Am fost una dintre aceste persoane care s-a încăpățânat să-și dorească un nou început. Credeam că acel capitol al vieții mele se încheiase dar nu făcusem nimic să îndepărtez fantomele care mă bântuiau și nici să alung regretele care îmi măcinau sufletul. Credeam în naivitatea de a pune punct și de a scrie un alt capitol și pentru un timp chiar a mers. Însă nu totul durează și mai ales când punctul nu este pus unde trebuie. Momentele mele de tristețe, eșecurile , obstacolele, dezamăgirile continuau să supraviețuiască în mine chiar dacă la început nu sesizam acest lucru. În dorința mea impetuoasă, aș putea spune, de a lăsa în urmă trecutul nu conștientizam că acesta nu se dezlipise nici o secundă de mine. Trăiam fantezia unui nou început dar mult mai târziu am realizat că încă mă mai doare, că încă mai visez urât noaptea, că încă nu am un țel binedefinit în viață. Am început prin a aduna toate bucățile sufletului meu împrăștiat în mii de direcții, toate experiențele și lecțiile trăite și simțite, toate deziluziile și visele născute din dulci închipuiri, toate amintirile avute și le-am așezat într-o cutie pe care am sigilat-o cu câteva lacrimi și vorbe de recunoștiință. Apoi am început să mă adun, să mă compun și să încep să trăiesc din nou. Mi-au dat lacrimile prima dată când am putut respira aerul curat fără să mă simt stingheră sau prizoniera propriilor greșeli. M-a durut sufletul când am realizat că mă pot bucura și că pot râde după mult timp de muțenie și rătăcire. Un sentiment de nedescris m-a cuprins în prima dimineața a eliberării mele și am știut în acel moment că m-am salvat. M-am gândit la toate lucrurile pe care le-am învățat, la toate încercările la care am fost supusă și nu am mai simțit teamă. Mi-am dat seama în acel moment că nu mai conta decât șansa de a o lua de la capăt, șansa imensă care ne este dată tuturor pentru a face lucrurile cum trebuie. Un nou capitol implică multă răbdare dar și dăruire. O poți face doar dacă ești pregătit, doar dacă ai învățat ceva din ce ți s-a dat, doar dacă ești o altă persoană. Dacă ți se va da vreodată șansa unui nou început nu ezita, apucă cu ambele mâini această oportunitate și fă tot ce-ți stă în putință pentru a fi fericit. "Atunci când ai încredere în tine nu ai nevoie să convingi pe nimeni de nimic. Atunci când eşti mulţumit de tine nu ai nevoie de aprobarea altora. Atunci când te accepţi aşa cum eşti, întreaga lume te va vedea şi te va accepta. " – Laozi Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Unii oameni îşi rod unghiile, alţii îşi răsucesc mereu o şuviţă de păr pe deget sau mişcă nervos din picior, dar majoritatea oamenilor au câte un tic. Chiar dacă sunt gesturi reflexe, ele pot fi controlate.

Apariţia ticurilor este legată de trăirea unei stări tensionate, deranjantă sau dificilă din punct de vedere emoţional. Specialiştii susţin că ticurile, indiferent de natură, devin mai dese în situaţii tensionate. Tratarea lor se face prin psihoterapie.

Majoritatea oamenilor au avut perioade în care sau dezvoltat ticuri, iar stresul este, de regulă, cauza principală de apariţie. Aceste gesturi nu sunt neapărat nocive, pentru că reprezintă un mod de a gestiona situaţiile stresante emoţional, iar uneori şi disconfortul fizic. Problema este că ticurile pot fi supărătoare şi pun uneori persoana în cauză într-o situaţie jenantă. Rosul unghiilor, de exemplu, nu este privit cu ochi buni de cei din jur.

Deşi sunt gesturi reflexe, ele pot fi învinse, iar cel mai important pas în această direcţie este să le conştientizăm şi să identificăm motivele pentru care le avem. „Ar fi bine să cântărim avantajele, dezavantajele, motivele pentru care trebuie să scăpăm de ele şi argumentele în favoarea lor“, recomandă psihologul american James Claiborn, citat de „The Huffington Post“.

Apoi, trebuie să ne gândim o activitate prin care să le înlocuim, dar care să nu fie la fel de supărătoare ca ticurile, mai spune specialistul. Cea mai bună metodă de a scăpa de obiceiurile proaste este să eliminăm stresul din viaţa noastră, dar cum acest lucru este, în cele mai multe cazuri, imposibil, trebuie să găsim alte soluţii. Psihologul James Claiborn recomandă câteva trucuri pentru a ne învinge ticurile:

Rosul unghiilor. Activitatea care ar trebui să înlocuiască acest tic trebuie să ne ţină mâinile ocupate. James Claiborn recomandă încleştarea pumnului ori de câte ori avem tendinţa de a duce mâna la gură. „Nu îţi poţi încleşta pumnul şi roade unghiile în acelaşi timp“, spune psihologul. Alte soluţii pot fi purtarea unor mănuşi sau acoperirea degetelor cu bandă adezivă dacă suntem acasă şi nu avem activităţi care necesită folosirea mâinilor – „orice pentru a afce acest gest reflex mai dificil“, mai spune psihologul.

Publicitate

Răsucirea părului. O soluţie la îndemână pentru a scăpa de acest tic este prinderea părului în coadă sau în coc. După o vreme, începem să ne dezobişnuim de gestul reflex şi vom scăpa de el, ne asigură psihologul american.

Datul din picioare. Claiborn recomandă menţinerea unei poziţii rigide, pentru ca muşchii să fie tensionaţi. Dacă vom face lucrul acesta suficient de mult timp, sunt şanse mari să scăpăm de obicei, spune el.

Încleştarea maxilarului. Multe persoane au tendinţa să facă acest lucru când sutn stresate. Guma de mestecat poate s ajute la relaxarea maxilarului. Psihologul mai recomandă celor care au acest tic să-şi formeze obiceiul de a-şi ţine gura întredeschisă.

Dresul vocii. Expiratul lent poate fi o soluţie pentru acest obicei enervant. „Este imposibil să faci asta şi să-ţi dregi vocea în acelaşi timp“, spune Claiborn, care precizează că rezultatele acestei metode se vor vedea în doar câteva zile.

Majoritatea ticurilor cu cauze emoţionale, fie că sunt motorii sau verbale, se tratează la terapeut. Cum cele mai întâlnite ticuri sunt cele determinate de factori emoţionali, terapia la psihoterapeut este prima sugestie pentru cei care au ticuri. În spatele ticurilor se poate ascunde stresul, anxietatea sau agorofobia şi toate acestea pot fi tratate prin terapie, până la eliminarea totală a ticului.

”Psihoterapia este prima opţiune în tratamentul ticurilor. Dacă se constată că ticul este asociat cu o boală psihiatrică, atunci va fi nevoie şi de tratament medicamentos, sub observaţia unui medic psihiatru. Dacă ticul este generat şi de alte cauza somatice, atunci tratamentul ţine de competenţa unui medic specialist”, mai precizează psihoterapeutul.

Sursa: adevarul.ro

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala
Articolul acesta este despre tine, despre visele, zambetele, iubirile apuse sau cele care tocmai apar la orizont, despre ranile sufletului pe care le porti in lume, despre alegerile pe care le faci in fiecare minut, despre frumusetea si goliciunea sufletului. Sunt momente in care simtim ca intreaga lume se prabuseste peste noi iar persoanele cele mai apropiate ne taie aripile cu care obisnuiam sa zburam atat de sus si sa ne bucuram de viata. Atunci cand ranile sufletului ne impiedica sa fim noi insine si nu mai stim incotro sa ne indreptam, atunci cand ziua de maine nu ne mai aduce bucuria unui nou inceput ci deziluzia infruntarii obositoare cu propriie ganduri de vinovatie - este momentul sa pui punct! Credem ca iubirea este de neinvins si uitam ceva esential pentru supravietuirea acesteia: nu toate relatiile afective sunt potrivite pentru bunastarea noastra emotionala. Fie ca ne place sau nu, cateva moduri de a iubi sunt de-a dreptul insuportabile si obositoare. Invata care sunt acestea, cum te poti vindeca emotional si cum poti avea o relatia baza pe comunicare autentica. Se spune ca doua pasari cu aripile frante nu pot zbura impreuna. Inainte sa intri intr-o relatie este mai intai nevoie sa iti vindeci propriile rani emotionale sau sa constientizezi unde si ce te doare. E greu… stiu, este atat de greu incat deseori preferam sa punem viata pe pilot automat, sa stam la cozi interminabile in supermarketuri cu cosurile pline de sentimente refulate si frustrari ascunse in batoane de ciocolata. Pentru ca e mai usor asa decat sa spunem vreodata ce ne deranjeaza. Cautarea iubirii neconditionate, intr-o lume a conditiilor, poate parea sortita esecului. Insa sfarsitul suferintei apare doar in momentul in care decidem ca am suferit destul - nici mai devreme si nici mai tarziu. Pana atunci vei folosi fiecare persoana pe care o intalnesti ca pe o oglinda care vine sa iti arate ceva despre ceea ce tu crezi despre tine insuti. Nu incerca sa gasesti forma perfecta a lucrurilor: partenerul perfect, serviciul ideal, relatia perfecta – lumea nu ofera perfectiunea ci doar posibilitatea de a evolua sau de a schimba felul in care iti permiti sa te manifesti. Pana cand nu intelegi ca oricine este bun, iti va fi greu sa vezi bunatatea in tine. Iar experienta iubirii neconditionate incepe in inima ta, nu in a altcuiva caci toate judecatile si ideile preconcepute sunt un simplu atac fara sens impotriva cuiva a carui bunatate poate pur si simplu nu o vezi inca. Incercarea de a gasi iubire in afara ta poate sa esueze tocmai pentru ca nu poti primi de la altcineva ceva ce tu nu ti-ai dat tie insuti in primul rand. Uneori intram in relatii pentru a fugi de ceva sau pentru a incerca sa gasim ceva ce ne-ar ajuta sa devenim completi. Insa un barbat care se arata interesat si preia initiativa insa apoi se retrage, semn ca ar putea obtine ceea ce isi doreste, este un alt mod de a spune ca inca nu este pregatit pentru acea relatie. Nu incerca sa ii explici ceea ce in mod evident acesta nu are cum sa inteleaga, nu incerca sa il atragi prin manipulare sau seductie, nu incerca sa iti validezi feminitatea si sa iti arati disponibilitatea o data in plus. Poate ca este suficient sa iti asumi responsabilitatea pentru obiceiul de a-ti imprumuta inima persoanelor indisponibile emotional si sa cauti in interiorul tau puterea de a te ierta. Uneori uitam ca un tren care nu se opreste in statia noastra insemna ca pur si simplu nu este trenul potrivit. Putem alege sa il oprim agatandu-ne cu intensitate de o iluzie sau sa il privim cum pleaca, stiind ca undeva, ce-i al nostru este pus de-o parte. Si nu uita faptul ca “Fericirea ta depinde de calitatea gandurilor pe care le ai”.