Creierul este de departe cel mai fascinant organ al corpului omenesc. Cercetătorii mai au mult până să-i dezlege toate misterele, aşa că toate experimentele şi studiile nou-apărute asupra funcţionării creierului sunt surprinzătoare şi incitante.
De fapt, sunt şanse mari să nu fi auzit până acum nici de următoarele nouă descoperiri noi:
1. Creierul este predispus la deshidratare
Creierul uman este alcătuit în proporţie de 75% din apă. Chiar şi un grad de deshidratare de numai 2% poate afecta memoria pe termen scurt şi capacitatea de concentrare. Acesta este unul dintre motivele pentru care se recomandă să bei zilnic cel puţin opt pahare de apă.
2. Majoritatea deciziilor de zi cu zi sunt prelucrate şi stabilite în mod inconştient
Poţi să analizezi avantajele şi dezavantajele problemelor cât vrei, dar 95% din deciziile pe care le iei au loc inconştient (deşi există modalităţi de a aduce unele dintre ele în planul minţii conştiente…).
3. Creierul se poate auto-consuma
Sună macabru, dar chiar se poate întâmpla. Creierul consumă un sfert din caloriile ingerate, aşa că dietele bruşte, în special, pot provoca probleme grave de subnutriţie a acestui organ. În compensaţie, în astfel de situaţii creierul se autodistruge şi utilizează propriile celule neuronale pe post de sursă de energie. Cu alte cuvinte, are loc un soi de canibalism de autoconservare.
Pentru a împiedica acest lucru, este important să te hrăneşti corespunzător, aşa că spune „nu” dietelor restrictive dacă vrei să rămâi la fel de deştept şi de ager!
4. Transpiraţia abundentă poate micşora volumul creierului
Mişcarea este sănătoasă şi un adevărat izvor de tinereţe, cu condiţia să eviţi excesele! Cercetătorii au descoperit că după o oră şi jumătate de transpiraţie neîntreruptă, creierul începe să se micşoreze. În decursul următoarelor 90 de minute de efort fizic, creierul se poate micşora la fel de mult cu cât s-ar micşora în condiţii normale într-un an.
Nu e deloc surprinzător dacă ne gândim că organismul uman conţine apă în proporţie de 73%. Aşa că subliniem din nou importanţa menţinerii unei bune hidratări, mai ales pe timpul reprizelor de efort fizic, şi îţi sugerăm să structurezi antrenamentele mai lungi în şedinţe mai scurte.
5. Creierul nu stochează informaţii atunci când eşti în stare de ebrietate
Dacă te trezeşti confuz şi fără să îţi aminteşti mare lucru despre noaptea trecută, cel mai probabil ai băut prea mult. Aceste sincope mnezice nu sunt de fapt „pierderi de memorie” pentru că, practic, creierul nici măcar nu a înmagazinat informaţii pe care să le transforme în amintiri. Consumul excesiv de alcool este dăunător nu numai pentru organele interne (bietul ficat!), ci şi pentru creier. Pe fond de ebrietate, funcţia de memorare este practic sistată.
Aceste consecinţe te pot pune într-o postură vulnerabilă (bineînţeles, dacă nu cumva ţi-ai propus singur să nu-ţi aminteşti nimic despre chermeza din miez de noapte).
6. Capacitatea de atenţie a creierului uman este mai scurtă decât cea a caraşilor de acvariu
Sună ca o insultă, dar este un fapt demonstrat ştiinţific: creierul uman îşi poate menţine capacitatea de atenţie timp de opt secunde, în timp ce creierul caraşilor aurii de acvariu reuşeste performanţa de nouă secunde. Acesta este, în parte, motivul pentru care ne putem antrena creierul să devină foarte abil în desfăşurarea mai multor sarcini în mod simultan. Să ne privim, deci, limitele ca pe un atu…
7. Creierul nu are receptori de durere
Când te-mpiedici şi cazi, creierul emite imediat un semnal de durere către zona vătămată. Dar creierul în sine nu deţine abilitatea de a simţi durere. În timp ce craniul şi membrana cerebrală posedă receptori de durere, creierul nu este înzestrat cu aşa ceva. Acesta este motivul pentru care operaţiile pe creier pot fi desfăşurate fără anestezic.
8. Creierul necesită aceeaşi cantitate de energie precum un bec incandescent
Chiar şi în zilele de repaus total, creierul tot înghite o cincime din energia corporală. Energia consumată chiar şi în aceste situaţii echivalează cu consumul zilnic al unui bec incandescent de 25 waţi.
9. Creierul se dezvoltă până la vârsta de 25 de ani
Creierul continuă să se dezvolte până la vârsta de 25 de ani, prag la care atinge apogeul său intelectual. Începând cu vârsta de 25 de ani, creierul este perfect matur şi nu se mai dezvoltă. Dar asta nu înseamnă că „expiri” după această vârstă! Din contră! Plasticitatea creierului este uluitoare, aşa că, potrivit studiilor, în ciuda amprentei genetice, creierul continuă să se transforme, să înveţe lucruri noi şi să sintetizeze informaţiile stocate până în ultima clipa de viaţă!
Iată cu ce organ uimitor suntem înzestraţi, iar informaţiile prezentate aici sunt doar o mică parte a adevăratei magii care se petrece zilnic la nivelul creierului!
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
