Botezul este un ritual ortodox foarte important. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii l-au tratat cu deosebită smerenie și seriozitate, așadar au încercat mereu să boteze copiii cât mai devreme.
Unii părinți își duceau copiii la biserică ca să fie botezați chiar la câteva zile după naștere, deoarece stăteau cu teama că pruncul poate păți ceva rău înainte de botez.
Slavii erau de părere că un copil care era nebotezat nu putea merge în Rai. Prin urmare, ei nu mai așteptau timp de patruzeci de zile pentru ca mama să poată intra în biserică, așadar tatăl și rudele copilului mergeau la biserică și botezau copilul fără ea.
Alegerea nașilor a fost, de asemenea, luată foarte în serios. De cele mai multe ori, nașii erau niște persoane apropiate de părinții copilului, fie că era vorba de niște vecini sau rude. Pentru a fi nași de botez, un cuplu nu trebuia neapărat să fie căsătorit. Relația unui copil cu nașii de botez este construită prin intermediul unor legături spirituale, nu corporale. Mai mult, în urma botezului familiile copilului și nașilor au devin rude prin alianță.
Principalul aspect la care erau atenți părinții era ca nașii să ducă o viață dreaptă. Nașii trebuiau să meargă la biserică, să citească rugăciuni, să fie oameni corecți, să fie un model pentru copil. Aceștia au rolul de a-l învăța pe fin aspecte despre viața religioasă în viitor.
Dar s-a întâmplat de multe ori și ca un străin să devină naș. Este vorba despre călătorii care răspândeau credința creștină în orașe și sate. Era considerată o mare onoare dacă o astfel de persoană îți devenea naș. De asemenea, slavii credeau că oamenii străini aveau contact cu lumea cealaltă. Și dacă copilul moare brusc, atunci nașii lui îl vor îndruma să găsească paradisul.
De atunci a trecut mult timp, iar în lumea modernă s-au schimbat multe credințe și tradiții. Părinții tineri nu se mai grăbesc să-și boteze copilul. Mai mult, unii dintre ei preferă chiar să-i lase să crească pentru a le oferi libertatea de a alege singuri. Poate că la o vârsta adultă copilul vrea să-și aleagă singur propria credință. Dacă vrea să fie botezat, el se duce singur la biserică.
Dar în familiile în care există bunici credincioși, bebelușul va fi cu siguranță botezat, deoarece intervine bătălia de mentalități datorată diferenței de vârstă. Aceștia vor insista ca botezul să aibă loc în mod tradițional, când copilul este încă bebeluș.
În ziua de azi, mulți părinți îi pun nași pe cei mai buni prieteni ai lor, pentru că este mai convenabil să te înrudești cu cineva cu care te înțelegi bine. Partea mai puțin bună atunci când aleși nașii pe criteriul prieteniei este că nu se mai ține cont dacă cuplul respectiv este credincios sau nu. Principalul lucru este să se înțeleagă ei bine.
O altă schimbare este că părinții nu mai pun rudele să fie nași, ceea ce nu este mereu o alegere bună, la urma urmei, prietenii nu rămân lângă tine pentru totdeauna, dar o rudă apropiată va fi acolo oricând. Ea va avea grijă de bunăstarea bebelușului și îi va fii alături și la bine și la greu.
În lumea modernă, părinții aleg uneori și un singur naș, acest lucru nu este interzis de biserică. Poate să fie atât femeie, cât și bărbat. Viitorul naș trebuie doar să urmeze anumite tradiții. Să cumpere un set de botez și o cruce pentru bebeluș. Nașii merg la biserică pentru spovedanie și sunt puși să spună Crezul.
Dacă persoana respectivă este credincioasă, atunci, cel mai adesea, cunoaște această rugăciune pe de rost. După ce a avut loc ceremonia Botezului, nașii nu ar trebui să uite de îndatoririle lor. Cred că multă lume se întreabă care este rolul nașului, ce ar trebui să facă acesta.
Cel mai important lucru pentru un copil este dezvoltarea spirituală și morală. Exact asta trebuie să facă nașul. El îl învață pe copil credința ortodoxă, vorbește despre Evangheliei și îl duce la Împărtășanie. Desigur, cel mai bun naș este acela care poate fi un exemplu de urmat pentru copil
Prin urmare, nașii înșiși trebuie să participe la slujbele bisericești, să se spovedească și să încerce să evite ispitele și să facă fapte bune. Încă de mic, un copil trebuie să se obișnuiască cu faptul că trebuie să fie bun și credincios.
