Cand ceva nu functioneaza cum trebuie corpul tau te anunta mereu. Invata sa intelegi mesajele corpului

Regina Brett este autoarea cărților Be the Miracle: 50 Lessons for Making the Impossible Possible și God Never Blinks: 50 Lessons for Life's Little Detours. Ea a fost nominalizată de două ori, în 2008 și în 2009, la premiul Pulitzer pentru lecțiile scrise pentru The Plain Dealer Cleveland, cel mai mare ziar din Ohio. În ziua când a împlinit 45 de ani a alcătuit o listă cu 45 de lecții de viață, trăite și învățate, ca femeie, ca om, ca mamă. Când a împlinit 50 a mai adăugat 5. Rezultatul este acesta: 1. Viaţa nu este dreaptă, însă tot este frumoasă. 2. Când ai îndoieli, fă doar un pas mic înainte. 3. Viaţa e prea scurtă pentru a pierde timpul urând pe cineva. 4. Nu te lua prea în serios. Nimeni altcineva nu o face. 5. Plăteşte-ţi facturile lunar. 6. Nu trebuie să ai ultimul cuvânt în fiecare ceartă. „Agree to disagree”. 7. Plângi alături de cineva. E mult mai sănătos decât să plângi singur. 8. Este în ordine să fii câteodată supărat pe Dumnezeu. El poate suporta. 9. Economiseşte pentru pensie încă de la primul salariu. 10. Când vine vorba de ciocolată, rezistenţa e zadarnică. 11. Împacă-te cu trecutul tău, ca să nu-ţi încurce prezentul. 12. Este în ordine să-ţi laşi copiii să te vadă plângând. 13. Nu-ţi compara viaţa cu a celorlalţi. Nu ştii care e rostul călătoriei lor. 14. Dacă o relaţie trebuie să fie secretă, nu ar trebui să faci parte din ea. 15. Totul se poate schimba cât ai clipi. Nu-ţi face probleme. Dumnezeu nu clipeşte niciodată. 16. Viaţa e prea scurtă pentru relaţii lungi din milă. Începe să trăieşti sau începe să mori. 17. Poţi să treci peste orice dacă te apuci azi. 18. Un scriitor scrie. Dacă vrei să devii scriitor, apucă-te de scris. 19. Nu e niciodată prea târziu să ai o copilărie fericită. Însă cea de-a doua depinde în totalitate de tine. 20. Când vine vorba de ceea ce iubeşti în viaţă, nu accepta refuzul. 21. Aprinde lumânări, foloseşte aşternuturile bune, îmbracă lenjeria fantezistă. N-o păstra pentru ocazii speciale. Azi e o zi specială. 22. Pregăteşte-te temeinic pentru orice, apoi găseşte starea de flux. 23. Fii excentric acum. Nu aştepta până la bătrâneţe pentru a purta mov. 24. Cel mai important organ sexual este creierul. 25. Nimeni altcineva nu răspunde de fericirea ta decât tu. 26. Când evaluezi aşa-zise dezastre, întotdeauna încearcă mai întâi să te întrebi dacă ele vor conta peste 5 ani. 27. Întotdeauna alege viaţa. 28. Iartă oricui orice. 29. Nu e treaba ta ceea ce cred alţii despre tine. 30. Timpul vindecă aproape orice. Acordă-i timp timpului. 31. Oricât de bună sau rea ar fi o situaţie, se va schimba. 32. Serviciul tău nu o să te îngrijească când vei fi bolnav. Dar prietenii, da. Păstrează legăturile. 33. Crede în miracole. 34. Dumnezeu te iubeşte pentru că el este Dumnezeu, nu pentru ceea ce ai făcut sau nu ai făcut tu. 35. Tot ce nu te omoară, cu siguranţă te face mai puternic. 36. Să îmbătrâneşti e o alternativă mai bună decât să mori tânăr. 37. Copiii tăi au o singură copilărie. Fă-o memorabilă. 38. Citeşte Psalmii. Acoperă toată varietatea emoţiilor umane. 39. Ieşi afară în fiecare zi. Miracolele te aşteaptă peste tot. 40. Dacă ne-am pune cu toţii problemele într-o grămadă şi am vedea şi problemele celorlalţi, cu siguranţă le-am vrea înapoi doar pe ale noastre. 41. Nu analiza viaţa. Arată-te şi profită cel mai mult de ea, acum. 42. Scapă de tot ce nu e folositor, frumos sau îmbucurător. 43. Tot ceea ce va conta cu adevărat la sfârşit este că ai iubit. 44. Invidia e o pierdere de vreme. Ai deja tot ceea ce ai nevoie. 45. Ce e mai bun abia acum urmează. 46. Indiferent cum te-ai simţi, scoală-te, îmbracă-te şi fă-ţi apariţia. 47. Respiră adânc. Asta calmează mintea. 48. Dacă nu ceri, nu vei primi. 49. Nu sta. 50. Viaţa nu e legată cu o fundă, dar este totuşi un dar… Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Corpul nostru ne transmite zilnic semnale atunci cand buna functionare a organismului nostru este in pericol, insa putini dintre noi le dam atentie si credem ca sunt dureri normale.

In opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, fiecare semnal trimis de parti ale corpului nostru sunt extrem de importante, si nu transmit doar semnale ale neplacerilor fizice, dar si anumite stari sufletesti negative sau sentimente referitoare la oameni sau situatii.

“De multe ori, starile noastre sufletesti dezechilibrate pot provoca, in timp, boli psihosomatice. Adica energiile negative produc stari chimice in corp, pe care le vom resimti la un moment dat si ca neplaceri fizice. Fiecare parte a corpului – precum gatul, umerii, bratele, coatele, mainile, degetele sau spatele (care centre importante ale sistemului nervos) transmite un semnal specific, deoarece este arondat unor stimuli psihologici”, declara psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cele 7 parti ale corpului care ne trimit sistematic semnale de alarma

Gatul

Din punct de vedere al psihicului, problemele fiziologice aparute in zona gatului se constituie intr-o metafora care ne atrage atentia asupra flexibilitatii de a vedea situatiile, persoanele, solutiile posibile din mai multe perspective. In opinia psihologului, aceasta capacitate ne ajuta sa intelegem care este abordarea cea mai potrivita, atat situatiei, cat si personalitatii noastre. Daca ramanem „fixati” asupra unei singure perspective, asupra unui singur punct de vedere, atunci gatul nostru are de suferit, manifestand dureri, „intepeniri”.

“Manifestarile fiziologice interioare de la nivelul gatului au legatura cu limbajul verbal si nonverbal, cu capacitatea noastra de a spune ce ne doare, de a refuza, de a riposta atunci cand suntem abuzati, cu capacitatea de a ne exprima nevoile, de a cere, cu capacitatea de a ne exprima verbal emotiile si cu creativitatea de a gasi cea mai utila modalitate de comunicare. Noi comunicam, atunci cand rostim cuvinte, cat si cand tacem, deci nu se pune problema existentei unei stopari a comunicarii, ci este vorba despre a mentine un echilibru intre comunicarea verbala si cea nonverbala (prin care transmitem oricum o parte mult mai mare din mesaj).

Daca in zona capului iau nastere credintele noastre despre sine, despre viata, se contureaza visurile noastre, sunt analizate si puse in aplicare deciziile si pasii necesari obiectivelor noastre, gatul este expresia capacitatii si deschiderii noastre mentale catre a explora mai multe aspecte ale obiectivului nostru, de a comunica cu cei din jur, in vederea intelegerii tuturor factorilor, de a cere ajutorul atunci cand este necesar”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.

Umerii

Publicitate

“Umerii sunt in stransa legatura cu capacitatea noastra de a purta responsabilitatea dezvoltarii si atingerii obiectivelor de viata. Atunci cand umerii sunt afectati in vreun fel sau au o postura ”cazuta”, arata ca ne simtim impovarati de responsabilitati, ca avem tendinta sa preluam si din responsabilitatiile altora sau ca, pur si simplu, ne incarcam singuri cu prea multe sarcini de facut”, afirma specialistul.

Bratele

“Bratele au legatura cu capacitatea noastra interioara de a primi sau a imbratisa oamenii si situatiile, provocarile, schimbarile, in sensul de acceptare prin si cu iubire. Totodata bratele simbolizeaza metaforic ”aripile” noastre, adica ne arata cata dorinta de ”zbor”, respectiv de crestere, de evolutie personala, invatare si schimbare avem, cata forta, echilibru si libertate interioare simtim si ne acordam pentru a inainta in viata”, este de parere psihologul Laura Maria Cojocaru.

Coatele

“Coatele reprezinta o parte fiziologica care flexibilizeaza bratul, deci arata si flexibilitatea noastra interioara de a schimba in viata, atunci cand este necesar, directiile, credintele, comportamentele, ”uneltele” (resursele interioare si exterioare) pe care le folosim”, crede psihologul.

Mainile

“Mainile vorbesc despre sentimentul nostru de utilitate legat de o situatie sau o persoana. Un sentiment de neputinta legat de capacitatea de a duce la bun sfarsit ceva anume, de a ajuta, de a sustine ceva sau pe cineva, se reflecta in zona mainilor, prin dureri, tremurat, moleseala – ”scapam lucrurile din maini” si la propriu si la figurat – sau alte aspecte chiar mai grave”, spune psihologul Laura Maria Cojocaru.

Degetele

“Degetele ne amintesc de micile detalii cotidiene pe care avem tendinta sa le trecem cu vederea centrandu-ne pe lucrurile mari. Doar ca lucrurile mari sunt mai rare si viata este alcatuita din miliarde de momente mici care inseamna fundatia pe care se construiesc cele mari, de aceea este bine sa tinem cont de ”lucurile marunte” si sa ne bucuram de ele”, explica specialistul.

Spatele

In opinia psihologului, spatele este in legatura cu trecutul, cu a ”cara in spate” greutatile vietii (reale sau interpretate ca fiind greutati), cu sentimentul de a fi ”atacati pe la spate” si cu nevoile noastre de sustinere emotionala si de securitate. “Neplaceri in partea de sus a spatelui ne indica existenta unor asteptari exagerate ca alte persoane sa ne sustina din punct de vedere afectiv si acumularea unor stari de furie reprimata atunci cand aceste asteptari nu ne sunt implinite. Zona lombara ne vorbeste despre refuzul de a ne detasa emotional sau faptic de trecut. Partea de jos a spatelui ne arata o frica prezenta sau de viitor legata de insecuritatea financiara si, in general, de tot ce tine de latura materiala a vietii”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.

Sursa: sfatulparintilor.ro

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Sanatate
“Inceteaza sa mai fii prizonierul propriului trecut. Devino arhitectul viitorului tau.”- Robin Sharma Multi oameni se simt blocati in propria viata si lipsiti de speranta, avand o viziune intunecata asupra viitorului si neputandu-se bucura de momentul prezent deoarece greutatea poverilor trecutului le apasa existenta. Spun ca suferinta ii tine pe loc, insa, de fapt, ei se agata de acea suferinta prin gandurile lor, prin rememorarea continua a anumitor evenimente, prin indarjirea cu care nu inceteaza sa se pedepseasca pentru anumite greseli, prin emotiile si sentimentele negative pe care le nutresc fata de sine ori fata de altii. De-a lungul vietii purtam nenumarate povesti dupa noi, povesti despre noi insine sau despre ceilalti. Au existat oameni care ne-au facut rau, constient sau inconstient. Noi insine am gresit fata de noi sau fata de altii. Am fost raniti si am suferit. Unii au reusit sa treaca mai usor peste aceste lucruri si sa se elibereze de trecut, altii mai greu iar altii retraiesc si acum, zi de zi, povestile de atunci. Am sa iti spun o poveste pentru a exemplifica. El si ea se cunosc, se indragostesc si incep o relatie. Fiecare dintre ei astepta cu nerabdare acea persoana care sa vina si sa le completeze existenta. Imbatati de dragoste incep sa isi faca planuri de viitor impreuna deoarece in sfarsit au gasit pe cineva care sa ii faca fericiti. El proiecteaza asupra ei imaginea femeii ideale si incearca sa o schimbe pentru a-i corespunde nevoilor si dorintelor. Ea face acelasi lucru. Fiecare isi plaseaza responsabilitatea fericirii in mainile celuilalt. Desi cu timpul isi dau seama ca partenerul ales nu este cel potrivit, nu ies din relatie ci continua sa puna presiune unul pe celalalt pentru a corespunde. Incep reprosurile, santajul emotional, manipularea. Cei doi incep treptat-treptat sa se distanteze si sa se simta din ce in ce mai neintelesi si neacceptati. Dar continua sa se minta si sa se autoamageasca. Daca el se asteapta ca ea sa se comporte intr-un anume fel, ea va simti o anumita presiune sa se comporte in acel fel, desi nu este asa. Daca ea se va comporta asa cum este ea, el se va simti ranit si se va infuria. Pentru a evita judecata, lipsa lui de acceptare, invinovatirile si pedepsele, ea va ceda, alegand sa intre in acel rol dorit de el. Jucand un rol, nu va mai fi autentica. Poate va incepe sa minta pentru a evita conflictele, i se va parea inutil sa isi mai exprime dorintele ori sa ii impartaseasca planurile de viitor, va ajunge sa se simta din ce in ce mai neapreciata si neinteleasa. In interiorul ei, ruptura de partener devine atat de adanca incat ajunge sa il perceapa ca pe un strain. Dar nici asa nu pleaca. Obisnuinta, speranta, comoditatea, teama, toate acestea o fac sa ramana. Anii trec si ea intalneste pe altcineva. Cei doi incep o relatie pe ascuns. Cat de curand totul iese la iveala si o noua drama incepe. El se simte tradat, mintit, inselat, ranit si nu o poate ierta pentru greseala ei. Incep reprosurile, invinovatirile si victimizarea din partea amandurora. Toate resentimentele fata de el ies la suprafata: “Daca m-ai fi acceptat asa cum sunt, daca mi-ai fi aratat respect si apreciere, poate ca nu mai simteam nevoia sa evadez din aceasta casnicie.” Iar el, la randul lui, ii reproseaza ca a fost falsa, ca nu l-a iubit, ca nu l-a respectat. Insa el a incercat sa o schimbe, sa o determine sa renunte la autenticitatea ei, iar ea a devenit astfel „falsa”. Despartirea s-a produs insa amandoi continua sa poarte dupa ei niste rani nevindecate. Niciunul nu si-a asumat, de fapt, responsabilitatea. El si acum o invinovateste pe ea pentru esecul casniciei iar ea face acelasi lucru. Daca si-ar fi asumat de la inceput responsabilitatea pentru propria fericire, poate ca nu s-ar mai fi ajuns in situatia aceasta. Insa nu pot trece peste cele intamplate, regreta ca si-au pierdut atatia ani de viata alaturi de persoana nepotrivita iar resentimentele si toate trairile negative ii impiedica sa mearga mai departe. Este ca si cum si-ar fi pierdut increderea atat in ei insisi cat si in ceilalti.