Dimineața, ne grăbim să ajungem la serviciu. Odată ajunși, ne grăbim să treacă mai repede cele 8 ore. Seara, intrăm grăbiți pe ușă, îi pupăm în grabă pe cei dragi și ne grăbim să ne aruncăm în fața televizorului cu un laptop sau o tabletă în brațe.
Ne grăbim de mici.
Ne grăbim să creștem mari, ne rugăm să se termine odată anii de liceu, apoi facultatea. Apoi, ne grăbim să ne cumpărăm în rate pe viață un apartament. Facem degrabă copii, pe care îi creștem tot în grabă, mirându-ne „când au crescut așa?” Iar când sunt mari ne întrebăm de ce oare se grăbesc să plece atât de repede de lângă noi…
Abia atunci intrã în vocabularul nostru expresia: „Mai stai puțin…” Cred că îți sună cunoscut. Ultima vizitã în casa bunicii, tu grăbit să te întorci la ale tale, ea, ținându-te de mână și spunandu-ți cu voce tremurată: „Mai stai puțin că Dumnezeu știe dacă te mai văd…”
Acum vreun secol și jumătate, John Ruskin, care provenea dintr-o familie foarte înstărită, de altfel, scria: „Nu existã bogăție, ci doar Viață.” Gândește-te de câte ori auzi întrebarea „Ce-ai făcut cu atâția bani?” și de câte ori ai auzit pe cineva întrebând: „Ce-ai făcut cu atâta viață?” „Trăiește azi, mâine nu există!” sună patetic. Tocmai de aceea italienii i-au spus cinic, dar simplu: „Azi ești pe Pământ, mâine în mormânt.” Pe Pământ poți lăsa urme sau umbre. În mormânt, nu mai ești nici urmă, nici umbră.
8 lucruri esențiale despre viață pe care omenirea le-a uitat
Am uitat adevăratul scop în viață
Cu atât de mult “senzațional”, zgomot și distragere a atenției din jurul nostru, am ajuns să uităm care este adevaratul motiv pentru care ne aflam aici. Suntem prinși într-o rutină cotidiană din care am pierdut din vedere adevărata autenticitate, acea scânteie interioară care ne poate conduce către fericire și către auto-realizare/auto-cunoaștere.
Locul nostru în natură
În ultimele sute de ani ne-am detașat destul de mult de natură, dorind să nu mai depindem de aceasta. Am cunoscut-o, am consumat aproape tot ce am putut și am încercat să constrângem natura în așa fel încât să ne ofere doar ce ne mulțumește pe noi, într-o acțiune extrem de egoistă. Am uitat să ascultăm și să înțelegem ritmurile naturale și ciclurile Pământului, ne-a fost mai ușor să ignorăm mesajele venite de la mediul natural decât să trăim în echilibru.
Am uitat vechea înțelepciune antică
Am uitat și ne-am îndepărtat de înțelepciunea noastră strămoșească. În încercarea de a obține cunoștinte științifice cu scopul de a-i oferi minții noastre raționamentele potrivite, am uitat înțelepciunea care apare prin deschiderea inimii. Ne-am uitat vechile povești și tradiții, trecând prea ușor la o societate bazată pe consum.
Am uitat de visele noastre
Îndepărtându-ne de la calea noastră interioară, am uitat să visăm. Mai mult, am uitat că avem puterea de a contribui enorm la îndeplinirea visurile noastre.
Am uitat că totul este iubire
Acesta este, probabil, cel mai profund mister dintre toate, mister pe care foarte puțini au ajuns să-l înțeleagă cu adevărat. Însă, acest adevăr este ascuns în profunzimea ființei noastre. Am uitat faptul că în cele din urma totul este energie și conștiință și că dragostea este materialul fundamental al existenței care trece prin fiecare celulă a noastră .
Am uitat să iertăm
Fiind facuți să credem că suntem separați și deconectați de ceilalți și de orice altceva, am uitat să iertam. În cel mai profund sens al său, iertarea este actul de reamintire a realității că suntem unul cu toata lumea și că nu există o victimă și un agresor. Cu toții ne mișcăm într-o „existență” numită viață.
Am uitat de adevarata noastră putere
Conditiile de viata dominate de frica ne-au facut sa uitam cine suntem cu adevarat. Ne-am uitat adevarata putere, puterea de a ne folosi de intentie si de vointa noastra cu scopul de a ne schimba realitatea. Am fost atrasi de somnambulismul celor care au trait inaintea noastra si astfel am ajuns sa adoptam aceleasi tipare de gandire fara sa ne indoim de aceste automatisme periculoase.
Am uitam sa fim simpli
Viața a devenit din ce în ce mai complicată. Suntem seduși de strălucirea lui “mai mult” și nu de puterea lui “mai puțin”. Am uitat sensul simplității și am uitat să fim simpli. De fapt, viața este simplă, noi suntem cei care ne-o complicăm. Simplicitatea implică eliberarea de toate lucrurile neesențiale și de ideile care nu ne folosesc în indeplinirea adevăratului scop al vieții.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!