Aceasta este povestea fluturelui. A unui fluture! Fluturele acesta poți fi tu! Sau copilul tău!

Publicitate

Aceasta este povestea fluturelui. A unui fluture! Fluturele acesta poți fi tu! Sau copilul tău!

Un om asista la ieşirea unui future dintr-un cocon, adică din acel înveliş fibros în care unele insecte îşi depun ouăle. Printr-o mică spărtură, se vedeau aripile fluturelui care prin mişcări lente încercau să lărgească orificiul pentru a ieşi la lumină.

După mai multe încercări, se pare că fluturele a abandonat, pentru că nu se mai vedea nici-o mişcare. Atunci omul se decisă să ajute fluturele. Cu lama de la briceag a lărgit spărtura în cocon, şi insecta ieşi imediat afară, eliberată parcă. Omul aştepta acum să-şi deschidă aripile şi să zboare, dar fluturele se mişca anemic cu aipile lipite de trup.

Fluturele pe care l-ai ajutat să iasă din coccon nu va zbura niciodată. Aripile sale nu au mai avut ocazia să se dezvolte prin efortul de a ieşi din cocon. Greşeala făcută de omul cu pricina este de multe ori şi greşeala pe care o facem şi noi cu copiii noștri. Plecăm de la ideea că trebuie să le asigurăm totul, să-i ferim de orice efort pentru ca ei să nu treacă prin aceleaşi experienţe grele prin care am trecut noi.

Cu toate acestea obstacolele, efortul și greutăţile sunt singurele căi princare copilul poate săi întărească, precum fluturele, aripile care să-l ajute în să … zboare prin viață.

Uneori din prea multă grijă tăiăm aripile fluturilor!

De ce e bine sa crezi in Dumnezeu

Fericirea este relativă și depinde de o sumă de factori. Nu-i putem controla pe toți. A fi fericit și mulțumit de viața ta este o chestiune extrem de relativă și este o realitate aboslută faptul că nu suntem fericiți tot timpul, nici unul dintre noi. Momentele grele sunt deseori mai dese decât cele calme și bune, iar fericirea este, în bună măsură, o chestiune o alegere personală. În toată realitatea noastră de zi cu zi intervine Dumnezeu. Nu direct, pentru că avem posibilitatea de a alege și de a face conform propriilor noastre decizii, dar credința în Dumnezeu, manifestată în cele mai variate formele ale sale este în esență o cautare a fericirii, o dovadă de speranță și (posibila) garanție a unui suport.

Publicitate

1. Nu subestima puterea credinței. Ateii spun că Dumnezeu nu există și pot oferi argumente solide în favoarea opiniei lor. Dar adevărul este că, a crede în Dumnezeu poate da speranță acolo unde nimic altceva nu mai poate face nimic, acolo unde realitatea pare copleșitoare, iar greutățile de netrecut. Este cert că absența credinței lasă o gaură în conștiința omului, un gol care nu poate fi acoperit niciodată, cu nimic. Poate să fie tocmai asta dovada existenței lui Dumnezeu.

2. Credința în Dumnezeu te face sa-ți dai seama că miracole se întâmplă. Privește în urmă! În viața fiecăruia dintre noi sunt momente de miracol. Depășirea unor situații limită, o șansă extraordinară, valorificată cu succes, o oportunitate sau pur și simplu voința de a merge mai departe pot să fie considerate miracole. Evident totul depinde de modul de percepție, de interpretarea pe care o dă fiecare dintre noi și de un context general. Dar este cert, chiar și pentru atei că miracolele se întâmplă.

3. Dumnezeu poate fi prietenul tău personal și ghidul căruia îi poți spune tot. Este genială această idee. Dumnezeu este prietenul tău pentru că Dumnezeu este iubire și ajutor. Este prietenul perfect! Nu cere nimic, dar este mereu acolo. Depinde de tine și de felul în care înțelegi să-ți construiești propria ta relație cu Bunul Dumnezeu. Mai mult, vinovăția față de ceva este generatoare de sentimente mizerabile și te poate face să trăiești într-o continuă remușcare. Dumnezeu oferă iertare. O iertare mai presus de pedepsele legilor, de judecata oamenilor, de răspundere, ceea ce poate să fie excepțional de bun pentru spiritul omului.

4. Dumnezeu îți dă speranță. Poate nu există nici o oală cu aur la captul curcubeului, dar poți spera că oala plină este acolo! Iar asta poate fi suficient pentru că speranța reală este acea pârghie care poate face minuni acolo unde nimic altceva nu mai poate funcționa. Speranța este un lucru frumos, necesar și esențial omului, iar Dumnezeu este întruchiparea speranței. Nici unul dintre noi nu ar putea supraviețui fără speranță.

5. Rugăciunea este calea spre soluții. Rugăciunea este o formă de meditație. Este calea prin care se curăță mintea de deșeuri, iar această eliberare este primul pas pentru a găsi soluții. Avem puterea de decizie și avem libertatea de a alege. Dumnezeu nu-ți dă peste mână, când faci prostii, dar își susține conștiința în a face alegeri bune. Rugăciunea este o foarte bună cale de (re)găsire a echilibrului.

Daca ti-a placut articolul te invit sa distribui si tu mai departe!

Publicitate
Dezvoltare Personala