Un articol al unui economist celebru despre cât de periculoși sunt idioții și cum poți să le faci față. Recomandăm tuturor cititorilor noștri să citească acest articol ca măsură preventivă. Nu se știe în ce moment al vieții fiecare dintre noi poate întâlni un astfel de om. Istoricul și economistul italian Carlo Cipolla a abordat foarte amănunțit problema naturii prostiei.
Mulți ani de cercetare l-au determinat pe omul de știință să formuleze cele cinci legi universale care funcționează în orice societate. S-a dovedit că prostia în sine este mult mai periculoasă decât credeam noi.
Este imposibil să prezici acțiunile unui prost, deoarece acesta îți va face rău fără motiv, fără un scop, fără un plan, în locul cel mai neașteptat, la momentul cel mai nepotrivit.
Și A. Einstein a spus că:
„Doar două lucruri sunt infinite – universul și prostia umană, deși nu sunt sigur despre Univers”.
Pentru a înțelege esența prostiei, este bine să analizăm cele 5 legi de bază ale prostiei formulate de Carlo Cipolla. Nu le voi enumera în ordinea inițială, pentru a fi mai ușor de înțeles ideea lui.
5 legi de bază ale prostiei:
Prima lege. Un prost este o persoană ale cărei acțiuni duc la pierderi pentru o altă persoană sau un grup de oameni și el nu câștigă nimic din asta.
Prima lege a prostiei spune că toți oamenii sunt împărțiți în 4 grupuri: nebuni, inteligenți, hoți și proști.
1. Dacă faci o acțiune care îți provoacă pierderi și aduce beneficii altcuiva, atunci ești un nebun.
2. Dacă faci ceva care te avantajează atât pe tine, cât și pe altcineva, atunci ești inteligent.
3. Dacă acțiunile tale te avantajează, iar cineva chiar suferă de pe urma lor, atunci ești un adevărat „bandit”.
4. Și, în cele din urmă, vei fi un prost dacă și tu și altcineva suferă din cauza acțiunilor tale.
A doua lege. Omul subestimează întotdeauna numărul de idioți din jurul său.
Indiferent de modul în care evaluezi oamenii, vei întâlni în mod constant astfel de situații:
– o persoană care a arătat întotdeauna inteligentă și rațională, se dovedește periodic a fi un idiot incredibil;
– proștii apar mereu în locurile cele mai neașteptate și în momentele cele mai nepotrivite pentru a-ți distruge planurile.
A treia lege a prostiei. Probabilitatea ca o persoană să fie proastă nu depinde de celelalte calități ale sale.
Cercetările lui Cipolla au arătat că educația nu are nimic de-a face cu probabilitatea de a avea un anumit număr de proști în societate. Acest lucru a fost confirmat de numeroase experimente desfășurate în universități pe cinci grupuri: studenți, angajați de birou, personal administrativ, profesori și personal de serviciu.
Când a analizat un grup de muncitori slab calificați, numărul proștilor s-a dovedit a fi mai mare decât se aștepta (a doua lege), și a pus acest lucru pe seama condițiilor sociale: sărăcie, segregare, lipsă de educație. Însă pe măsură ce a urcat mai sus pe scara socială, a văzut același raport în rândul lucrătorilor cu gulere albe și al studenților.
Era și mai impresionant să vezi același număr în rândul profesorilor – fie că a urmat un mic colegiu de provincie sau o mare universitate, aceeași proporție de profesori s-a dovedit a fi proști. A fost atât de impresionat de rezultate, încât a decis să efectueze un experiment pe elita intelectuală – laureații Nobel. Rezultatul a confirmat superputerile naturii: tot atatea laureati erau prosti.
A patra lege a prostiei. Proștii în devenire subestimează întotdeauna potențialul distructiv al proștilor.
Oamenii proști sunt periculoși pentru că oamenii raționali cu greu își pot imagina logica comportamentului irațional. O persoană inteligentă este capabilă să înțeleagă logica hoțului, deoarece hoțul este rațional – vrea să obțină mai multe beneficii dar, în același timp, nu este suficient de inteligent pentru a le câștiga. Hoțul este previzibil, așa că poți construi o apărare împotriva lui.
Însă este imposibil să preziceți acțiunile unui prost, el vă va face rău fără motiv, fără un scop, fără un plan, în locul cel mai neașteptat, la momentul cel mai nepotrivit. Nu ai cum să prezici când te va lovi un idiot. Într-o confruntare cu un prost, o persoană inteligentă se predă complet milei prostului.
A cincea lege a prostiei. Prostia este cel mai periculos tip de personalitate. Consecință: un prost este mai periculos decât un hoț.
Rezultatul acțiunilor unui hoț este un simplu transfer de bunuri de la o persoană la alta. Societatea în ansamblu nu este nici rece, nici fierbinte din cauza asta. Când proștii intră în scenă, imaginea se schimbă complet. Ei provoacă rău fără beneficii. Beneficiile sunt distruse iar societatea este sărăcită.
