Anxietatea este o reacție normală a organismului la stres, însă poate deveni problematică atunci când devine prea intensă, persistentă și interferează semnificativ cu activitățile unei persoane. În astfel de cazuri, anxietatea poate fi considerată o tulburare.
Anxietatea devine o problemă numai atunci când este prezentă în mod constant în viața unei persoane și începe să-i îngreuneze traiul de zi cu zi sau să îi producă suferință. Aceasta poate fi clasificată ca o tulburare de anxietate, care include o gamă largă de afecțiuni, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, fobia socială, tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburarea de panică.
Simptomele comune ale anxietății pot include neliniște, frică, respirație accelerată și superficială, palpitații, transpirații, tremurare și o senzație de gol în stomac.
Tulburările de anxietate pot avea un impact semnificativ asupra vieții unei persoane și pot fi destul de periculoase, în special atunci când sunt lăsate netratate. Anxietatea cronică poate duce la o serie de probleme de sănătate fizică și mentală, inclusiv:
Probleme de sănătate mentală: tulburări de somn, depresie, derealizare și depersonalizare, gânduri și comportamente suicidale, izolare socială și probleme de relaționare cu ceilalți.
Probleme de sănătate fizică: boli cardiovasculare, dureri de cap, dureri de stomac, tensiune arterială crescută, ulcere și alte probleme gastro-intestinale, probleme cu sistemul imunitar și creșterea riscului de a dezvolta boli cronice.
Probleme cu performanța și calitatea vieții: anxietatea poate interfera cu activitățile de zi cu zi ale unei persoane, afectând capacitatea de a munci sau de a studia și calitatea vieții în general.
Este important să cereți ajutor medical dacă aveți simptome persistente de anxietate sau dacă aceasta interferează cu viața dumneavoastră de zi cu zi. Tratamentul poate include terapie cognitiv-comportamentală, terapie prin expunere, medicamente și alte abordări terapeutice.
Iată 4 moduri de reducere a anxietății, recomandate de neurofiziologi:
1. Pune-ți întrebarea: „Pentru ce sunt recunoscător în viață?”
Sentimentul de recunoștință are un efect benefic asupra psihicului – are un efect biologic asupra creierului, acționând ca antidepresiv și stimulând producția de hormoni ai fericirii: dopamina și serotonina. Începe și încheie ziua găsind cel puțin 5 lucruri pentru care să fii recunoscător, poate fi absolut orice.
2. Acceptă-ți sentimentele negative
Când te simți rău, definește-ți starea. Ce simți: tristețe, anxietate, resentimente, iritare? Să știi acest lucru este suficient pentru a te face să te simți mai bine. Atunci când avem o emoție negativă și o ținem ascunsă, aceasta nu va face decât să ne înrăutățească starea de spirit și calitate vieții în general.
De asemenea, emoțiile negative ne pot afecta comunicarea cu alte persoane. Se poate întâmpla să vorbim pe un ton nervos, supărat sau sâcâit, iar interlocutorul nostru nu va știi din ce cauză. Atunci când îți accepți emoțiile negative și le spui cu voce tare, vei putea reduce nivelul de anxietate.
3. Ia o decizie cât mai repede
Cred că toată lumea a fost pusă în situația de a lua o decizie importantă, iar gândurile cu privire la ceea ce urmează să decidă i-a provocat stres și anxietate. Dar ai observat că atunci când iei o decizie, simți imediat o senzație de ușurare?
Există o explicație fiziologică pentru aceasta: atunci când luăm o decizie, ne creăm intenții și ne stabilim obiective, iar acest lucru are un efect pozitiv asupra cortexului prefrontal, reducând anxietatea și grijile. În plus, luarea deciziilor ajută la reducerea activității striatumului, care în mod normal ne determină impulsuri și acțiuni negative.
4. Conectează-te cu oamenii
Într-un studiu, participanții au jucat un joc pe calculator de aruncare a unei mingi. Un participant a aruncat mingea, iar celălalt a aruncat-o înapoi. În realitate, persoana doar a stat pe o parte a ecranului, iar computerul a aruncat mingea înapoi. Dar participanților li s-a spus că personajele de pe ecran sunt controlate de oameni reali.
Când acești „oameni” au refuzat să arunce înapoi mingea, creierul participantului a reacționat în același mod în care reacționează la durerea fizică. Adică, creierul nostru percepe respingerea ca pe o vătămare fizică. Excluderea socială implică cortexul cingulat anterior și lobul central al creierului, la fel ca durerea fizică.
În concluzie, contactele reale cu alte persoane sunt foarte importante pentru creier. Dar, desigur, în primul rând cu acei oameni care aduc emoții pozitive. Petreceți cât mai mult timp cu persoane care vă fac fericiți.
Articolele de pe revistasufletului.net sunt destinate doar scopurilor informative și educative și nu înlocuiesc consultările medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna medicul cu privire la orice întrebări care pot apărea legate de starea dumneavoastră de sănătate.
