Sunt oameni care reusesc in viata. Cum? Nu stiu inca. Dar, am o vaga banuiala ca le-au venit in ajutor chiar propriile vise. Viseaza maret! – spune o vorba inteleapta. Si poate chiar asa este. Poate ca nu am reusit inca sa credem ca exista o legatura puternica intre motivatie si implinire, intre vis si succes.
Sunt oameni ale caror povesti de viata ne inspira. Ne determina sa gandim, sa schimbam ordinea si directia intrebarilor. Ne fac sa ne dorim si noi sa avem parte de acelasi succes, fara insa a banui poate cate au stat la baza acelor impliniri.
Oamenii despre care am citit si despre care am invatat au traversat perioade dificile si au invatat pe parcurs multe lectii de viata. Ce as fi facut eu in locul lor? Poate nu voi sti niciodata. Insa, cel mai probabil nu as fi procedat la fel. Am descoperit despre mine ca, in unele cazuri, sunt puternica. Sunt feroce. O iau de la capat si ma incapatanez sa iasa ca mine. Si spun, in unele cazuri, pentru ca poate in cele mai importante situatii devin o cu totul alta persoana. Prea speriata de consecinte. Prea nesigura si fragila. Si atunci caut sa ma inconjor de oameni care sa ma motiveze. Care sa ma inspire. Poate chiar sa ma impinga putin in directia spre care mi-e teama sa pornesc.
Si stiind acest lucru, acum, constat ca totul in viata aceasta tine de atractie. Binele atrage dupa sine bine. Frumusetea atrage dupa sine frumosul. Succesul atrage dupa sine succes. Pozitivismul atrage dupa sine o mare de realizari.
Nu poti reusi in viata daca tot ceea ce esti este teama, regret sau indoiala. Nu poti reusi daca stai intr-un colt de strada, uitandu-te furis la cei care nu se tem sa-si traiasca visurile. Nu poti reusi daca nu faci primul pas. Daca iti pui limite.
Am invatat ca este mult mai bine sa indraznesti. Sa visezi. Sa speri. Sa-ti oferi sansa de a face ceva minunat cu viata ta.
Si spun tare si raspicat ca sa ajunga la inimile tuturor: atractia de lucruri pozitive in viata ta incepe cu tine, de la tine, dinspre tine.
Noi avem nevoie continuu de motivatii pozitive si nu de acele motivatii pe care ni le pot oferi alti oameni, bunatatea, frumusetea, dragostea sau buna purtare a celor din jur, ci de propriile noastre motivatii. Motivatiile personale pot ramane tainice, le putem tine in launtrul nostru, ca pe niste bijuterii frumoase si rare, doar sa le avem.
Asta conteaza cu adevarat, asta ne da energie si puterea de a merge pe drumul vietii, de a rezista prin ploaie si prin vant, prin momentele de cumpana si prin cele derutante, prin clipele de consmar si, de ce nu, chiar prin cele imposibil de frumoase, prin cele pe care ne temem ca le-am putea pierde. Motivatia are puterea sa ne tina drepti si puternici, ea ne despovareaza si ne ajuta sa nu cedam atunci cand ne simtim epuizati, sa trecem cu fruntea plina de sudoare prin greutati, dar cu speranta ca “trece si asta,,
. Absenta bunelor motivatii in viata e ca o plaga, ca o piedica puternica, e un soi de bagaj distructiv…
