Abba Isaac Sirul spune că nicio creatură (nici animale, nici oameni) nu poate să se apropie de om fără voia lui Dumnezeu. Dumnezeu permite întotdeauna să se întâmple doar ceea ce este benefic pentru om.
Sub ce condiții un demon poate să se apropie de noi prin voia lui Dumnezeu? Atunci când ne întindem voluntar mâna către această ființă dezgustătoare. Atunci când păcătuim în mod voit, adică din voința noastră.
Ce înseamnă să păcătuiești din voința ta? Știu că am mereu libertatea de a alege: pot să fur sau să nu fur. Când sunt liber să aleg, dar comit un păcat, chiar în acel moment îi întind mâna diavolul.
Asta înseamnă că omul îi dă voie demonului.
Asemenea gânduri voluntare reprezintă un pericol special. Când gândul rău (murdar) ne trece prin minte, dar încă nu ne atrage puternic și avem forța să ne eliberăm de el. Trebuie să fim foarte atenți la asta și să nu permitem celor care ne șoptesc răul, să se dezvolte.
Deci, nimeni nu se poate apropia de noi, nici măcar demonii, fără voia lui Dumnezeu. Dumnezeu permite anumite lucruri doar atunci când noi înșine ne dorim asta și începem să acționăm.
Uneori, într-adevăr, nu am control asupra mea: am venit în vizită, am încercat să fiu cumpătat și să nu mănânc prea mult, dar nu am rezistat și m-am îndopat. Se întâmplă să nu pot să mă stăpânesc, când un lucru mă atrage atât de mult.
Acesta este un păcat? Desigur! Dar trebuie remarcat că nu este o rană atât de profundă ca atunci când fac ceva din voia mea, adică din propria dorință. Atunci când încă mai am puterea de a rezista, când încă nu sunt cucerit, dar totuși fac.
Dacă comitem adesea același păcat, în cele din urmă demonul începe să ne domine complet. Prima dată am băut un pahar, apoi două, apoi trei, apoi pare că pot să mai beau unul. În timp, omul se transformă într-un dependent de alcool, iar de atunci viața lui începe să se destrame. Nu merge la muncă, acasă sunt conflicte, sănătatea îi este distrusă.
Când totuși încercăm să trăim după poruncile lui Dumnezeu, să luptăm împotriva păcatului, să ne căim, nimeni nu ne poate atinge. Niciun vrăjitor, niciun demon.
Suntem atât de concentrați asupra relelor, încât am uitat că stăpânul este Dumnezeu. Niciun demon nu poate să se apropie, nici măcar să se atingă de noi, dacă eu însumi, din propria mea voință, nu mă predau în mâinile lui.
Demonii nu au nicio putere asupra oamenilor. Ei pot acționa într-un om sau asupra unui om doar în măsura în care acesta consimte la asta. Adică atunci când este clar că omul merge pe acest drum.
Antonie cel Mare a spus: “Dumnezeu este bun și face doar bine”.
Dacă omul încearcă să trăiască în conformitate cu poruncile lui Dumnezeu, să trăiască în pocăință, atunci se unește cu duhul lui Dumnezeu. Dar dacă începe să trăiască împotriva poruncilor lui Dumnezeu, atunci se unește cu demonii. Semnul se unește cu semnul.
Odată cu venirea lui Hristos, demonii nu mai au putere, sunt învinși. Doar noi le putem întinde mâna. În Apocalipsă este scris că va veni o vreme când vor fi eliberați. Nu va mai exista nicio credință. Nu vorbesc despre credință ca formă, ci ca viață.
Atunci Antihrist se va declara Dumnezeu. Toți îl vor primi cu plăcere. Este scris că va sta în Templul lui Dumnezeu.
Ce înseamnă cuvintele “va sta în Templul lui Dumnezeu”? Asta înseamnă că va fi venerat ca o divinitate. În locul Mântuitorului, al lui Hristos… Îl vor venera în locul lui Hristos.
Asta se va întâmpla. Atunci oamenii vor fi complet sub stăpânirea lui. Dar acum nu este așa. Doar în măsura în care acționează asupra noastră, în măsura în care îi întindem mâna.
De aceea trebuie să încercăm, pe cât posibil, să nu ne dăm pe mâna lui.
Mi-a povestit recent cineva că i s-a întâmplat fenomenul numit ,,paralizia în somn”. Acest lucru s-a întâmplat noaptea, când a simțit brusc că un demon se apropie de el. Apare o senzație de frică atât de puternică, încât nu poți să miști nici măcar un deget. De la această groază care te îngheață, omul nu poate să scape.
Cel care mi-a povestit această poveste a început să recite cu toată puterea “Tatăl Nostru…”
Apoi totul a dispărut.
Se pare că acest lucru se întâmplă pentru a-l convinge pe om cât de puternică este rugăciunea și cât de puternic este Dumnezeu.
