Când vrei să plângi: ține-te, suferă și mergi înainte!

"Fiecare persoana trebuie sa se accepte, sa se pretuiasca si sa se trateze cu aceeasi grija cu care ar trata pe cineva pe care il iubeste." Vreau să-ţi amintesc că viaţa unui om nu mai e viaţă dacă nu e în echilibru şi că partea sufletească merită la fel de multă grijă şi atenţie ca celelalte aspecte. Nu te amăgi că mâine o să ai timp şi pentru tine, că după ce vei fi împlinit din punct de vedere material atunci te vei ocupa şi de ceea ce contează cu adevărat. S-ar putea ca mâine să fie prea târziu, sau mai bine zis eşti deja în întârziere, ce mai aştepţi? Am cunoscut oameni care după ce s-au dedicat cu trup şi suflet scopurilor materiale şi după ce au acumulat tot ce îşi doreau, şi-au dat seama că nu asta îi împlineşte, şi-au dat seama că le lipseşte ceva, un gol pe care ei încercau în zadar să-l umple cu bucuriile scurte şi trecătoare oferite de bani. Oare este nevoie ca fiecare om să experimenteze bogăţia şi sacrificiul pentru bani pentru a-şi da seama că nu asta îl împlineşte? Nu, nu este nevoie. In adâncul tău ştii că ai deja tot ceea ce ai nevoie pentru a fi fericit, deoarece doar acolo se află ceva ce nu ai cum să găseşti în lumea de afară - liniştea interioară. Criza prin care trece omenirea nu e neapărat financiară, e o criză de iubire şi de compasiune. Am uitat să ne iubim unii pe alţii pentru că am uitat că şi ceilalţi sunt suflete ca şi noi, cu aceleaşi nevoi sufleteşti. Foamea oamenilor nu e doar una de natură fizică, oamenilor le este foame de divin, pentru că într-un fel sau altul fiecare om ştie că natura lui adevărată este una spirituală. Setea de informaţie nu exprimă altceva decât nevoia de a ne linişti mintea, pentru că dacă mintea nu primeşte ceea ce caută ea nu va înceta niciodată să ne chinuie. Însă nu putem afla liniştea cu mintea, nu e posibil, istoria ne-a arătat de atâtea ori că până în prezent omenirea nu a căutat unde trebuie. Şi atunci de ce ne încăpăţânăm să repetăm istoria? Scrisoarea mea e ca o rugăciune intensă pe care sufletul tău ţi-o adresează, aceea de a-l asculta, de a-l iubi şi de a-i acorda locul pe care şi-l merită în viaţa ta. În caz contrar, durerea lui nu va trece neobservată şi se va răsfrânge asupra ta şi a celor dragi ţie, fără să înţelegi de ce nu-ţi merg lucrurile şi te vei amăgi că împlinirea unor dorinţe va ţine loc stării de nelinişte pe care ai tot ignorat-o. Ştiu că e greu, dar indiferent ce te doare acum, indiferent cu ce griji te chinuie mintea, opreşte-te puţin. Opreşte-te şi ridică-te deasupra vieţii tale, ridică-ţi ochii spre cer şi înalţă-te asemenea unei păsări care vrea să-şi vadă de sus cuibul. Priveşte-te cum te zbaţi, pentru ce anume te zbaţi, observă-ţi fricile, încercările, coşmarurile şi, fără a te critica, întreabă-te dacă merită şi dacă nu cumva tocmai din cauza lor nu vedeai soluţia până acum. Pentru a găsi răspunsul la orice frământare e nevoie să te aşezi pe un alt nivel decât cel în care erai când te-a lovit frâmântarea. De fapt, e nevoie să înveţi să urci sau să zbori, cu efort şi voinţă, cu alte cuvinte să-ţi asculţi sufletul. Adela Haru @ Sursa: LifeinBalance.ro Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Te plangi prea des si asta dauneaza tuturor, inclusiv tie! Te plangi in fiecare zi si simti si tu ca este de ajuns?

Ti-au spus-o si cei din jur? Poate ca nu zic nimic si asta pentru ca nu vor sa iti raneasca sentimentele. Dar vezi asta in ochii lor. Deja isi deschid ochii mai tare, cam asa cum facem cand ceva ne calca pe nervi. Unii se fastacesc si fac cumva sa schimbe subiectul. Altii au obosit sa tot incerce sa iti indulceasca situatia. Dar e greu si cu totii am obosit! Si tu ai obosit.

Cand te plangi, nu faci altceva decat sa te afunzi singur intr-o stare deplorabila in care astepti ca ceilalti sa vina in aceeasi mlastina si sa se balaceasca in aceeasi neputinta ca a ta. Si o vorba buna spune ca daca poti sa faci ceva, fa, daca nu poti, degeaba iti mai faci griji si te plangi.

Asa ca daca si tu faci parte dintre cei care se plang prea des, join the club si nu mai fi posac. Lumea e plina de posaci, si in aceeasi masura, de oameni care cred ca situatia lor este cea mai grava cu putinta.

Vreti sa stiti ce inseamna situatii grave?

Nu are rost sa dam exemple de situatii cu adevarat grave. Asa ca ne lasam cu totii de prostul obicei de a ne mai plange. Si nimeni nu spune sa ne afundam intr-o situatie in care sa ne complacem. Nu! Gresit! Ne ridicam privirea din mlastina in care am putea cadea si trecem la actiune.

Ai ce sa faci ca sa nu mai fii in aceeasi situatie pe viitor? Bun! Fa ce trebuie sa faci si treci mai departe.Cam asta este situatia in care suntem cu totii. Ori taci si faci, ori flencani aiurea pe aceeasi tema care te va stresa si pe viitor.

Lucruri de care ne plangem prea des:

  1. – nu avem bani;
  2. – iubita/iubitul nu ne da destula atentie;
  3. – parintii nu ne inteleg;
  4. – jobul nu mai este fun deloc;
  5. – sefii nu ne apreciaza;
  6. – copiii sunt obraznici;
  7. – ne-am ingrasat .

Si lista continua.

Publicitate

Faceti-va o astfel de lista si stabiliti care sunt acele lucruri de care va plangeti cel mai des. Acestea trebuie sa fie pe lista de prioritati de care sa va ocupati incepand cu aceasta clipa. Si poate fi foarte riscant, caci la mijloc pot fi schimbari drastice, dar nu uitati ca o regula ramane esentiala in acest caz: NO PAIN, NO GAIN! In traducere libera, fara riscuri nu se face nimic.

Si uneori o mai si dam in bara, dar nu ne suparam, fiindca din toate greselile invatam ceva.

Si nu ne plangem!

Dona Maria Jilo este o femeie de 92 de ani de o eleganta speciala. In fiecare dimineata la ora 8:00, Dona este deja imbracata, coafata, machiata modest, desi are o vedere slaba.

Femeia nu inceteaza sa acorde timp ingrijirii personale si stie care este reteta tineretii, sau de fapt retetele.

1. Nu va ganditi la cifrele care nu exista. Aici ma refer la varsta, greutate si inaltime. Lasa-i pe medici sa se preocupe de asta.

2. Pastreaza relatiile doar cu oamenii veseli. Cei nemultumiti si pesimisti te vor trage la pamant.

3. Continua sa inveti. Cunoaste mai multe despre computer, artizanat, gradinarit, orice. Nu lasa creierul sa leneveasca.

4. Pretuieste orice maruntis. Bucura-te de el la maxim.

5. Razi cat mai des, tare si mult. Razi pana vei obosi. Si daca ai un prieten care te face sa razi mult, stai cat mai mult in preajma lui.

6. Cand vrei sa plangi: tine-te, sufera si mergi inainte. Unicul om care iti va fi alaturi toata viata esti tu. Traieste pana esti in viata.

7. Inconjoara-te cu tot ceea ce iubesti. Fie este vorba despre familie, animale, plante, hobby, orice. Casa ta este refugiul tau. Nu o abandona.

8. Ai grija de sanatatea ta. Daca esti bine, tine-o tot asa. Daca ai sanatatea instabila, intareste-o. Daca nu o poti intari, apeleaza la un ajutor.

9. Nu reveni acolo unde persista sentimentul de vinovatie. Mergi oricunde, numai nu acolo unde exista o vina.

10. Spune-le celor dragi cat de mult ii iubesti si foloseste orice ocazie sa petreci timpul cu ei.


Publicitate


Alte Articole