În acest articol vom lua în considerare totul despre angina pectorală: cauzele, simptomele și tratamentele moderne. Vă vom spune cum să tratați angina în timpul unui atac și cum să ameliorați durerea din inimă cu ajutorul medicamentelor.
ANGINA PECTORALĂ ESTE UNA DINTRE BOLILE DE INIMĂ
Angina pectorală este una dintre cele mai frecvente forme de boli coronariene (CHD). Un simptom caracteristic al anginei este debutul atacurilor de durere în piept și dificultăți de respirație, care sunt rezultatul afectării fluxului sanguin în arterele care furnizează oxigen inimii.
ANGINA: SIMPTOME
Simptomele anginei pectorale se manifestă în principal sub forma unor atacuri de durere în centrul pieptului. Se poate răspândi pe brațe, gât, maxilar și umeri, umărul stâng și include greață, amețeli și dificultăți de respirație. Uneori, durerea este resimțită doar la mâini, încheieturi sau partea din spate a capului, dar este ușor de înțeles că este vorba de o durere cardiacă, deoarece apare în timpul activității excesive sau al tulburărilor.
Durerea toracică, respirația scurtă și transpirația pot duce la anxietate sau chiar atacuri de panică . Disconfortul poate apărea și în timpul odihnei sau al somnului. Simptomele anginei la femei și la persoanele cu diabet se pot manifesta prin alte simptome și nu includ disconfortul toracic clasic. De exemplu, sub formă de oboseală normală, greață, dificultăți de respirație, durere în umăr și partea superioară a corpului.
ANGINA: CAUZE
Durerea toracică a anginei este cauzată de lipsa de oxigen din mușchiul inimii. Această tulburare, în majoritatea cazurilor, apare în timpul bolilor coronariene. Problemele cu artera sunt cauzate, la rândul lor, de ateroscleroză, care este o acumulare de grăsime și alte substanțe pe pereții arterelor. Această depunere provoacă boli coronariene și angină.
În procesul de ateroscleroză, artera își pierde elasticitatea și se îngustează. Pe măsură ce scleroza arterei progresează, mai puțin oxigen ajunge în inimă. Când blocajul este de 75% din diametrul arterei, provoacă o bătăi rapide ale inimii.
Se credea anterior că colesterolul ridicat din sânge era o cauză majoră a bolilor de inimă. Acum se știe că, colesterolul este doar o componentă dintr-un lanț larg de evenimente. Problema începe cu mult înainte de depunerea plăcii pe pereții vaselor de sânge. Când moleculele de grăsime din sânge sunt oxidate de radicalii liberi, apare un punct de plecare care duce la ateroscleroză. Cu alte cuvinte, inițiatorii procesului de scleroză sunt radicalii liberi.
Când consumul de oxigen de către inimă crește, de exemplu, în timpul activității fizice crescute, vasele blocate nu pot livra cantitatea necesară. Astfel, apare o durere la inimă. Prin urmare, persoanele cu boli coronariene experimentează, de asemenea, disconfort atunci când sunt expuse la temperaturi foarte ridicate sau scăzute, în timpul agitației emoționale.
Acest lucru îi face să aibă nevoie de oxigen, care depășește capacitatea fluxului sanguin de a-l furniza. Când reveniți la activitatea normală și la temperatura ambiantă, consumul de oxigen de către inimă scade, dar durerea poate să nu dispară.
Principalii factori de risc pentru angina pectorală:
- Fumat;
- Colesterol ridicat;
- Hipertensiune;
- Diabet de tip 2;
- Stres regulat;
- Supraponderal;
- Predispoziție ereditară;
- Alimentație slabă;
- Niveluri ridicate de homocisteină.
FORME DE ANGINĂ
Experții disting câteva forme de angină, fiecare dintre ele având propriile sale caracteristici.
Angina pectorală stabilă . Acest tip se caracterizează prin natura previzibilă a simptomelor și a ciclurilor de disconfort care apar în principal în timpul exercițiilor, căldurii sau stresului. Durerea trece de obicei după odihnă sau după administrarea medicamentelor necesare. Mulți dintre cei care suferă de această formă de boli de inimă pot duce o viață normală, dar uneori se dezvoltă în angină pectorală de odihnă.
Angina pectorală de odihnă stabilă este o etapă târzie a bolilor coronariene. În acest caz, simptomele se manifestă în repaus și somn.
Angina pectorală instabilă este definită ca o complicație a anginei pectorale stabile. Durerea apare mai des și de la puțin efort, și uneori în repaus. Presiunea severă în inimă durează aproximativ 30 de minute sau mai mult. Un episod de angină pectorală nu trece nici după administrarea medicamentului. Această formă poate duce la atacuri de cord grave și la alte probleme care necesită tratament imediat și sunt asociate cu moartea subită.
Angina pectorală variată diferă semnificativ de formele de mai sus. Este asociată cu spasme ale arterelor coronare ale inimii. Spasmele apar în repaus. Acestea nu sunt asociate cu suprasolicitarea, dar pot fi agravate prin exerciții fizice. Acest tip este diagnosticat mai des la tineri.
ANGINA: DIAGNOSTIC
Diagnosticul anginei pectorale începe cu o analiză atentă a durerilor pacientului. Angina pectorală poate fi diagnosticată de principalul simptom – durere toracică acută după efort. Cu toate acestea, sunt necesare metode de examinare de laborator și speciale pentru un diagnostic mai precis.
Electrocardiograma (ECG) – vă permite să verificați starea inimii.
Ecocardiografia arată starea funcțională a valvelor și a mușchilor inimii, detectează patologiile contracției miocardice. În timpul testului, sunt examinate stresurile din diferite părți ale inimii.
Angiografia coronariană oferă cele mai precise rezultate. Vă permite să determinați foarte precis locația și gradul de îngustare a arterei din corp, pentru a verifica fluxul sanguin în timp real.
Testele de sânge de laborator includ studii despre colesterol, zahăr, lipide, troponină și mioglobină, care sunt eliberate atunci când mușchiul inimii este deteriorat,
În diagnosticul anginei pectorale se studiază și bolile de fond existente, precum diabetul, boala arterelor periferice, hipertensiunea și altele. A scăpa de bolile primare va crește șansele de tratament cu succes al anginei pectorale.
Multă sănătate!
Articolele de pe revistasufletului.net sunt destinate doar scopurilor informative și educative și nu înlocuiesc consultările medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna medicul cu privire la orice întrebări care pot apărea legate de starea dumneavoastră de sănătate.
