Despre teama de singurătate
Ce e până la urmă teama de singurătate? Ca să-ți răspunzi la întrebarea asta, te-aș sfătui să-ți pui alte câteva întrebări la care să răspunzi sincer: De ce nu ai plecat chiar dacă simțeai că ești prins/ă într-o relație fără viitor? De ce ai continuat să lupți cu morile de vânt când, în nopțile fără somn, îți șopteai până spre zori „Nu mai are niciun rost! Cred că o să renunț de mâine”?
Multe relații se termină înainte de o ruptură definitivă
Multe relații se termină cu mult înainte să ne dăm cu adevărat de asta. De ce? Poate pentru că nu mai avem timp să ne mărturisim sentimentele celui de lângă noi. Suntem atât de încurcați în treburile cotidiene încât uităm să iubim. Sau, dimpotrivă, iubim atât de mult încât nu ni se pare firesc să spunem ce ne deranjează. Indiferent de motiv un lucru e cert: nu suntem fericiți. Și atunci de ce nu plecăm? Să fie oare obișnuința de a împărți patul și traiul zilnic cu cineva? Sau se poate oare vorbi despre iubire? Sau e ceea ce am putea numi teama de singurătate?
Poate că, de fapt, nu ne este teamă că nu vom mai iubi, cât ne temem de a ne trezi în fiecare dimineață singuri, fără acel mesaj de „Bună dimineața” și că vom adormi fără acel apel de „Noapte bună.” Ne temem că am investit prea mult într-o relație de lungă durată, prea multe sentimente, gânduri, secrete, amintiri de neuitat, planuri de viitor și ne sperie ideea că toate vor fi date uitării.
Ne promisesem o lună de miere în Paris, poate, iar dacă ne despărțim ce se va alege de planul nostru? Și câte și mai câte: copii la care le alesesem deja numele împreună după zeci de discuții și planificări ale vacanțelor împreună și cum va arată nunta și pe cine vom invita… Dar dacă nu se mai poate realiza visul, de ce să rămâi?
Cea mai inteligentă decizie este să accepți sfârșitul unei relații, nu să trăiești o suferință fără sfârșit.
Nu spun că nu doare să pleci când nu ești sigur dacă iubești sau nu, dacă vei putea trăi fără el/ea sau nu, dacă nu cumva de vei întreba la 60 de ani de ce ai lăsat-o/l-ai lăsat să plece. Dar, te asigur, doare mai tare să rămâi într-o relație fără viitor, când discuțiile prelungite de plictisesc de moarte și atingerea degetelor lui/ei pe pielea ta nu-ți mai dă nicidecum fiori.
Teama de singurătate este și cea care te împinge să revii la vechi iubiri, consumate deja și sufocate de incertitudine.
Așa te amesteci în jocuri stranii, jucate, dacă ai noroc, în doi, și ți se pare că ceea ce ai avut este acum mult mai prețios fiindcă vezi că face o altă persoană fericită. Te temi ca nu cumva să fii dat cu piciorul fericirii și încerci să recapeți iubirea pierdută.
Nu știu să existe leac pentru această teamă de-a lua de la zero de unul singur. Dar pot să-ți spun cu siguranță că tu știi mai bine ca mine dacă ai rămas într-o relație doar din cauză că ți-era teamă de singurătate. Așează-te în fața oglinzii și privește-te cu atenție! Ești mai degrabă nefericit/ă în ultimul timp? Crezi sincer că ai putea trăi fără el/ea? Dacă răspunsul este, în ambele cazuri, da, cred că ar trebui să închizi ușa ce dă spre trecut și să privești cu încredere spre viitor. Trecutul nu-ți va oferi niciodată nimic nou, viitorul este imprevizibil!
Sursa: https://blogpentrusuflet.ro/2014/01/04/teama-de-singuratate/
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
