“Nicio alegere pe care o facem nu este întâmplătoare, noi întâlnim și acceptăm în viață doar pe cei care deja există în subconștient“, spunea Sigmund Freud despre esența relațiilor umane.
Din citatul său de mai sus rezultă o concluzie simplă – până când traumele trecutului nu sunt confruntate, ele continuă să aibă un impact fundamental asupra vieții prezente și viitoare. O “luptă” corectă cu ele – este rețeta pentru găsirea sensului vieții, disponibilă pentru oricine îndrăznește să o îmbrățișeze.
Durerea face parte din normalitate.
Viața este dură, ea nu favorizează pe nimeni. Este o succesiune de evenimente care se succed unul altuia și au mereu o relație de cauzalitate. Evenimente bune și rele, fericite și groaznice. Fiecare dintre noi va trece prin decepții și durere în această viață, este normal.
Dar este important să înțelegem un adevăr important, totul în viață se înțelege prin comparație. De exemplu, cum ar putea cineva care nu a muncit niciodată fizic să înțeleagă frumusețea inefabilă a odihnei? Sau cum ar putea o persoană căreia nu-i place vremea ploioasă să se bucure pe deplin de următoarea zi însorită? I se va părea normală.
Îngrijorările despre trecut sunt o pierdere inutilă de energie, pe care o putem investi în prezent pentru a construi un viitor frumos. Pierderile care au loc chiar acum, vor deveni doar amintiri.
Fiecare lovitură primită de la viață în ziua de azi o umple de valoare și oferă o nouă experiență, important este să învățăm corect lecția, pentru a nu o repeta din nou.
Fericirea ține de noi
Cât de ușor este să fii dezamăgit de altă persoană care te-a părăsit sau a trădat. Dar cine este vinovat? Nu ești tu omul care a dat puterea fericirea tale în mâinile altora? Acest lucru se aplică la tot. Nu doar la relațiile amoroase, ci și la muncă – poți “pierde” cei mai buni ani din viața ta în orice fel.
Nimeni nu te va ajuta să trăiești această viață mai fericit decât tu însuți.
Gândurile lui Sigmund Freud sunt servite cu un sos ascuțit, dar din acest motiv ele vor rămâne mereu atât de veridice. Suntem prea cufundați în propria noastră lene și dăm prea multă putere în mâinile altora, și din acest motiv nu suntem fericiți.
Freud despre singura întrebare către sine.
Sigmund a fost întrebat:
– Care este sensul vieții?
La care el, după o pauză de gândire, a răspuns:
– Să fii hrănit. Să-ți hrănești haita. Să lași un urmaș. Ca orice altă ființă, acesta este un aspect al supraviețuirii.
– Dar care este scopul superior? – l-au întrebat mai departe.
– Sensul vieții nu există, iar omul înzestrat cu minte poate găsi acest sens pentru el însuși. Să împlinești viața ta cu acest sens personal.
Din aceeași cauză, oamenilor le plac filmele, cărțile, poveștile și basmele. Personajul principal are întotdeauna un scop clar, care este ușor de urmărit în cadrul povestirii sau apare în procesul desfășurării acțiunii. Dar acest personaj este întotdeauna creat de om – de către autorul său.
Deci, de ce oamenii preferă să privească povestea altora când ar putea să-și creeze propria poveste? Poți întotdeauna să dotezi viața ta cu un scop. Acest scop poate fi orice – fie să ai o viață liniștită alături de o persoană dragă, fie să deguști cafea în fiecare colț al globului, fie să mergi pe o altă planetă.
