Conform cercetărilor recente, schimbările climatice prin care trece planeta noastră pot avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale a populației.
Oamenii de știință afirmă că schimbările climatice pot avea un impact negativ asupra sănătății mintale a populației, provocând tulburări de stres posttraumatic, depresie și anxietate. Majoritatea oamenilor afectați se recuperează cu timpul, însă alții ajung să dezvolte tulburări psihice cronice. În general, cei mai vulnerabili sunt copiii, persoanele în vârstă, femeile (în special cele însărcinate), persoanele care deja suferă de boli mintale și cele care trăiesc în sărăcie, conform unui raport american.
Schimbările climatice implică modificări în ceea ce privește condițiile meteorologice, provocând evenimente climatice extreme. Creșterea nivelului mării, temperaturile ridicate, seceta și inundațiile sunt doar câteva dintre consecințele încălzirii globale. Temperaturile extreme contribuie substanțial la decesul persoanelor în vârstă care suferă de boli cardiovasculare sau respiratorii, după cum s-a consemnat încă din anul 2003 în Europa, când s-au înregistrat peste 70.000 de decese din această cauză, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Creșterea temperaturilor are consecințe negative asupra mediului și a sănătății umane. În primul rând, temperaturile ridicate pot provoca incendii și secetă, iar țările sărace sau în curs de dezvoltare nu dispun de mijloace de intervenție adecvate pentru a gestiona aceste probleme. Acest lucru duce la un număr mai mare de victime și la pierderi de vieți și de proprietăți.
De asemenea, seceta reprezintă o problemă majoră pentru persoanele care depind de agricultură pentru a-și asigura existența. În condițiile în care nu există suficientă apă pentru irigare, recoltele sunt compromise, ceea ce duce la o creștere a prețurilor și la o disponibilitate redusă a hranei.
În plus, temperaturile ridicate contribuie la formarea așa-numitului strat de ozon de joasă altitudine și la creșterea nivelului de substanțe contaminante în aer. Acest lucru poate provoca afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul, care afectează deja peste 300 de milioane de persoane.
Încălzirea globală are și un impact asupra migrării insectelor purtătoare de boli, cum ar fi țânțarii. Un raport recent arată că temperaturile ridicate, schimbarea tiparului precipitațiilor și evenimentele extreme vor modifica și vor mari distribuția cazurilor de persoane infectate cu aceste insecte. Bolile specifice zonelor ecuatoriale și tropicale, cum ar fi West Nile, malaria, Zika sau Lyme, se vor extinde și în emisfera nordică, iar insectele vor deveni mai rezistente pe măsură ce zonele nordice se vor încălzi.
Schimbarea tiparului precipitațiilor va afecta, de asemenea, furnizarea de apă potabilă în anumite zone, ceea ce va duce la secetă. Lipsa apei reprezintă un pericol pentru igiena personală și poate crește riscul de boli diareice, care cauzează aproximativ 760.000 de decese la copiii sub cinci ani. În alte zone, specialiștii prevăd o creștere a numărului și frecvenței inundațiilor în următorii ani. În afara daunelor materiale și a leziunilor fizice, inundațiile contaminează sursele de apă dulce, favorizând și reproducerea insectelor purtătoare de boli.
În afară de consecințele fizice, schimbările climatice produc și schimbări la nivel emoțional și psihic. Pentru o familie al cărei agoniseală de o viață a fost distrusă de o inundație sau pentru care pământul care urma să le dea pâinea de zi cu zi a fost lovit de arșiță, încălzirea globală înseamnă și depresie, anxietate, abuz de diferite substanțe, comportamente agresive și chiar sinucideri în cazul celor care nu fac față situației, relatează CNN.
Există studii care demonstrează în ce fel afectează toate aceste schimbări sănătatea mentală a populației. În urma inundațiilor din anul 2013-2014 din Anglia, autoritățile competente au realizat un studiu pe un eșantion de 8.000 de persoane care locuiau în zonele afectate. Dintre persoanele afectate în mod direct, 20% au fost diagnosticate cu depresie, 28,3% cu anxietate și 36% cu tulburare de stres posttraumatic. Dintre cei afectați în mod indirect, aproximativ 10% sufereau de depresie și 15% de tulburare de stres posttraumatic. Dintre cei neafectați, 6% sufereau de depresie și 8% de tulburare de stres posttraumatic.
În general, populația este îngrijorată de tot ceea ce ține de schimbările climatice; dat fiind că acestea pot afecta economia și siguranța și conștientizarea faptului că acest lucru ne scapă de sub control constituie un motiv suficient de mare de preocupare. Un raport recent arată că în Norvegia, Franța, Regatul Unit și Germania a crescut nivelul de îngrijorare și anxietate legat de consecințele negative ale schimbărilor climatice.
“Cel care suferă de depresie nu va da randament nici la locul de muncă”, mai amintește Susan Clayton, profesor de psihologie la Wooster University. Iar o asemenea persoană va fi mai predispusă la anumite comportamente nocive, cum ar fi consumul anumitor substanțe sau neglijarea alimentației. “O sănătate precară din punct de vedere psihologic va avea un impact nefavorabil asupra societății”, avertizează Clayton.
Articolele de pe revistasufletului.net sunt destinate doar scopurilor informative și educative și nu înlocuiesc consultările medicale profesionale, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna medicul cu privire la orice întrebări care pot apărea legate de starea dumneavoastră de sănătate.
