“…Bunătatea este o valoare primordială. Degeaba avem inteligenţă, cultură, frumuseţe, averi, funcţii înalte, dacă nu avem bunătate. Nimic n-o poate înlocui! Dacă am vorbi toate limbile pământului, dacă am şti tot ce e nou… nu suntem oameni, dacă suntem răi!”
Un batran de 80 de ani era la masa, in casa lui, impreuna cu fiul sau de 45 de ani, un barbat foarte bine educat. Dintr-o data, batranul pune mana pe lingura si isi intreaba fiul:
Tatal: “Ce este aceasta?”
Fiul: “Este o lingura. Cu ea mancam.”
Dupa cateva minunte, tatal isi intreaba fiul pentru a doua oara: “Ce este aceasta?”
Fiul: “Tata, ti-am mai spus: este o lingura.”
Dupa putin timp, tatal batran ii cere din nou explicatii fiului sau: “Ce este aceasta?”
In acel moment fiul devine usor iritat; in tonul vocii sale se aude putin dezgust cand raspunde: “Este o lingura,
O LINGURA… o folosim la supa.”
Putin timp dupa aceea, tatal isi intreaba fiul pentru a patra oara: “Ce este aceasta?”
De data aceasta, fiul nu isi mai poate ascunde nervii si tipa la tatal sau: “De ce imi pui aceeasi intrebare iar si iar? Ti-am zis de la inceput ca este o nenorocita de lingura. Nu esti in masura sa intelegi acest lucru?”
Tatal pleaca capul si nu mai zice nimic. Dupa putin timp, se ridica de la masa, se duce in camera lui si se intoarce cu un jurnal vechi, din care atarna pagini rupte, pe coperta caruia era scris: “Viata mea dupa nasterea fiului meu”.
El deschide la o pagina anume, apoi ii cere fiului sau sa citeasca acea pagina:
“Astazi fiul meu de doar trei anisori statea cu mine la masa, cand sotia mea aseza masa. In momentul in care a vazut lingura, el m-a intrebat ce este. I-am raspuns zambind ca este o lingura si ca o folosim pentru a manca supa cu ea. Dar nu a fost de ajuns pentru el; mi-a pus aceeasi intrebare de 23 de ori… si eu i-am raspuns tot de 23 de ori ca este o lingura, sarutandu-l de fiecare data pe frunte. Nu m-am simtit nici macar o clipa iritat, mai degraba am simtit nevoia de a proteja acest suflet de om nevinovat.”
Morala: Daca parintii tai ajung foarte batrani, nu ii respinge si nici nu te uita la ei ca la o povara; vorbeste cu ei, viziteaza-i, ajuta-i atunci cand au nevoie. AI GRIJA DE EI. De astazi spune in fiecare dimineata cu voce tare: “Vreau sa imi vad parintii fericiti. Ei au avut grija de mine cand am fost mic. Ei mi-au oferit dragoste neconditionata si m-au crescut cum au putut mai bine. Au trecut munti si vai fara a vedea furtuna si fara a se plange… doar pentru ca mie sa nu imi lipseasca nimic.”
“Pierduți în griji și cu gîndul mereu la maine oamenii au devenit marionetele timpului care înșală așa cum știe el mai bine. Iluzia de viitor împiedică perfectul de acum. Acela de a ști cat de norocos ești, că ești aici și nu altundeva, că ești alături de cineva și nu oricine. Faptul de a zambi și a avea cui, de a povesti toate temerile cu toată încrederea te transformă instant într-o ființă mai norocoasă decat alte zeci de mii. Și nu mai pune în cont așa-numitele hartii pretioase pentru că tot ceea ce se cumpără nu mai e valoros…!!”
