Rugăciunea făcătoare de minuni pe care mamele trebuie să o spună pentru copiii lor

Casa Maicii Domnului, aflata intr-un frumos parc localizat intre Efes si Seljuk, este socotita, conform traditiei locului, drept locul in care Fecioara Maria si-a petrecut ultimii ani ai vietii pamantesti. Locul, inconjurat de un brau gros de plante si pomi, este considerat sfant atat de crestini cat si de musulmani. Linistea asezarii nu poate fi tulburata nici macar de multimile de pelerini ce vin zilnic aici pentru inchinare . Casa Maicii Domnului din Efes – traditie si istorie Conform traditiei crestine, Maica Domnului a fost adusa in Efes de catre Sfantul Apostol Ioan Evanghelistul, la scurt timp dupa Invierea din morti a Domnului Hristos, aici urmand a locui pana la Adormirea ei. Casa Maicii Domnului din Efes – izvorul vindecator Izvorul care curge pe sub podeauna acestei case se crede ca este vindecator, multime de vizitatori sustinand ca au fost vindecati de anumite suferinte. In interiorul casei se afla o multime de cruciulite, bratari si inele, lasate in urma de cei care s-au vindecat aici. Sursa : wikipedia / crestinortodox.ro (foto). Cum vieţuia Maica Domnului în lume Dorinţa de a nu fi în prim-plan, adică o adâncă smerenie, a Fecioarei Maria, cea care este „mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii“, a făcut să nu avem astăzi prea multe informaţii despre ea - nici în ceea ce priveşte lucrurile pe care le vorbea cu Apostolii pe care îi însoţea în călătoriile de propovăduire a creştinismului abia născut, nici despre felul ei de a fi. Există, totuşi, o descriere a Fecioarei Maria. Această mărturie despre Maica Domnului a ajuns la noi datorită lui Epifanie Monahul, autorul lucrării „Cuvânt despre viaţa Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi anii ei“. Iată cum este zugrăvită Maica Domnului în această lucrare: „De statură era mijlocie, iar unii spun că era ceva peste cea mijlocie, pielea avea culoarea grâului, părul blonziu, ochii frumoşi de culoarea alunii aurii, sprâncene negre, nasul drept, mâinile, degetele şi faţa lungi, plină de graţie şi frumuseţe dumnezeiască, neînfumurată, nesofisticată, neatinsă de moliciune, având o smerenie covârşitoare, de aceea, cum însăşi a zis, a căutat spre ea Dumnezeu (Lc. 1, 46-48); iubea şi purta haine nevopsite, martor fiind sfântul ei văl (mapharion)“. Tot Monahul Epifanie mai lasă posterităţii informaţii despre felul ei de a fi: „Iar purtarea ei era aceasta: serioasă în toate, vorbind puţin, repede la ascultare, plăcută la vorbă, lipsită de îndrăzneală faţă de orice om, fără să râdă, netulburată, fără să se mânie, închinătoare, respectuoasă, cinstind şi închinându-se oricărui om, astfel încât toţi se mirau de înţelegerea şi vorba ei“. Alt mare sfânt care a cercetat viaţa Sfintei Fecioare a fost Sfântul Maxim Mărturisitorul. El tâlcuieşte de la prorocul David: „Faptul că «e înveşmântată în văl de aur şi gătită în culori felurite» (Ps. 44, 11) vrea să ne arate că harurile şi podoabele Fericitei Fecioare sunt şi ele felurite şi toate sunt aduse şi gătite de unicul Duh Sfânt“. „De aceea, Scriptura vorbeşte despre înfăţişarea ei trupească şi despre podoabele ei, fiindcă totul la ea a fost minunat, faimos şi vestit. (…) S-a îmbrăcat în frumuseţe şi s-a încins în tărie şi, de aceea, este potrivit să rostim despre ea şi cuvântul următor: «S-a bucurat în zilele de pe urmă» (Ps. 29, 44) ca Împărăteasă a toate“. Despre frumuseţea interioară a Fecioarei, tot el spune: „Femei fără număr au avut bogăţii spirituale sau materiale. Multe au avut putere, dar tu le-ai întrecut pe toate prin fire şi prin cunoaştere, ai sporit mai mult decât toate în harul dumnezeiesc printr-o naştere mai presus de fire“. Iată câteva feluri în care Profetul David o descrie pe Fecioara Maria: „Muntele lui Dumnezeu în care a binevoit Dumnezeu să locuiască“, „Chivotul sfinţirii pentru odihna Domnului“, „Sionul care a plăcut lui Dumnezeu şi pe care Şi l-a ales drept sălaş“. Mama Sfântului Ioan Botezătorul, Sfânta Elisabeta, care era verişoară cu Fecioara Maria, a recunoscut în ea pe Maica lui Hristos, după semnul că pruncul - Înaintemergătorul încă nenăscut - i-a săltat în pântece de bucurie când a apărut Fecioara în pragul casei ei, ocazie cu care i-a adresat cuvintele celebre: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecului tău!“ Fecioara Maria a spus atunci şi cuvinte profetice despre sine, dar şi cuvinte care transcend situaţia sa şi răsfiră peste lume o adâncă învăţătură despre raportul corect dintre om şi Dumnezeu: „Măreşte sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui. Şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El. Făcut-a tărie cu braţul Său, risipita pe cei mândri în cugetul inimii lor. Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri şi a înălţat pe cei smeriţi, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară deşerţi. A sprijinit pe Israel, slujitorul Său, ca să-şi aducă aminte de mila Sa, precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei lui, în veac“ (Luca 1, 46-55). Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

Orice rugaciune are puteri miraculoase atunci cand este rostita din inima si toti crestinii cae au credinta puternica pot sa savaraseasca minuni, spune parintele Victor Manolache.

“Dumnezeule, Ziditorule al tuturor fapturilor! Adaugand mila peste mila, m-ai facut vrednica sa fiu mama, bunatatea Ta mi-a daruit copii, si indraznesc sa spun ca ei sunt copiii Tai, fiindca le-ai dat fiinţa, i-ai facut vii inzestrandu-i cu suflet nemuritor, i-ai renascut prin botez spre viaţa cea potrivita cu voia Ta, i-ai infiat si i-ai primit in sanul Bisericii Tale.

Doamne! Pazeste-i in har pana la sfarsitul vieţii lor, invredniceste-i sa se impartaseasca de Tainele legamantului Tau, sfinţeste-i cu adevarul Tau, ca sa se sfinteasca in ei si prin ei sfant numele Tau! Trimite-mi ajutorul Tau haric ca sa ii cresc spre slava numelui Tau si folosul aproapelui! Da-mi in scopul acesta rabdare si putere!Invaţa-ma sa sadesc in inima lor radacina adevaratei inţelepciuni – frica Ta! Lumineaza-i cu lumina Inţelepciunii Tale ce carmuieste intreaga lume! Sa Te iubeasca din tot sufletul si din tot cugetul lor, sa se lipeasca de Tine din toata inima si sa tremure de cuvintele Tale toata viaţa lor! Daruieste-mi pricepere sa le arat ca viaţa cea adevarata sta in pazirea poruncilor Tale, ca osteneala intarita de cucernicie aduce toata viaţa de aici mulţumire lipsita de tulburare, iar in vesnicie – fericire negraita.

Descopera-le lor inţelegerea legii Tale, ca pana la sfarsitul zilelor lor sa aiba simţamantul ca Tu esti pretutindeni! Sadeste in inima lor teama si dezgustul de orice faradelege, ca sa fie fara de prihana in caile lor, ca sa-si aduca aminte intotdeauna ca Tu, Dumnezeule Atotbune, pazesti cu gelozie legea Ta si dreptatea Ta! Ţine-i in curaţie si in evlavie faţa de numele Tau, incat sa nu prihaneasca Biserica Ta prin purtarea lor, ci sa traiasca dupa randuielile ei! Insufleţeste-i cu ravna pentru invaţatura folositoare si fa-i in stare de toate lucrurile cele bune, ca sa castige inţelegerea cea adevarata a cunostinţelor de care au neaparata nevoie, ca sa se lumineze cu stiinţa cea binefacatoare pentru omenire.

Doamne! Da-mi inţelepciune ca sa intiparesc cu trasaturi de nesters in inima si in mintea copiilor mei frica de intovarasirea cu cei ce nu stiu de frica Ta, sa le insuflu indepartarea de orice insoţire cu cei nelegiuiţi, ca sa nu ia aminte la impreuna-vorbirile cele putrede, sa nu fie abatuţi din calea Ta de pildele cele rele, sa nu se sminteasca de faptul ca uneori calea nelegiuiţilor propaseste in lumea aceasta!

Publicitate

Cerescule Parinte! Daruieste-mi harul de a nu le face copiilor mei sminteala prin faptele mele, ci a-i feri de rataciri, de a le indrepta greselile, de a le infrana indaratnicia, de a-i abate de la nazuinţa spre desertaciune si usuratate. Sa nu fie furaţi de ganduri nechibzuite, sa nu umble dupa poftele inimii lor, sa nu se mandreasca in cugetele lor, sa nu Te uite pe Tine si sa nu uite de legea Ta, ca faradelegea sa nu dea pierzarii mintea si sanatatea lor si pacatele sa nu le moleseasca puterile sufletulului si ale trupului.

Judecatorule Drept, Care ii pedepsesti pe copii pentru pacatele parinţilor pana la al treilea si al patrulea neam! Abate aceasta pedeapsa de la copiii mei, nu ii bate pe ei pentru pacatele mele, ci stropeste-i pe ei cu roua harului Tau, ca sa sporeasca in virtute si in sfinţenie, sa creasca intru buna voirea Ta si intru dragostea oamenilor evlaviosi.

Parinte al indurarilor si a toata milostivirea! Din dragoste de mama, le-as dori copiilor mei toata imbelsugarea bunataţilor pamantesti, le-as dori binecuvantare din roua cerului si din grasimea pamantului, insa fie cu ei sfanta voia Ta! Randuieste-le soarta dupa buna voirea Ta, nu ii lipsi in viaţa de painea cea spre fiinţa, trimite-le toate cele trebuitoare in vremelnicie spre dobandirea vesniciei fericite, fii milostiv cu ei cand vor pacatui inaintea Ta, nu le socoti lor pacatele tinereţii si ale nestiinţei, fa inimile lor sa se umileasca atunci cand se vor impotrivi calauzirii harului Tau, pedepseste-i si miluieste-i, indreptan-du-i la calea bineplacuta Ţie, dar fara sa-i lepezi de la faţa Ta! Primeste cu bunavoinţa rugaciunile lor, daruieste-le reusita in tot lucrul bun, nu abate faţa Ta de la ei in zilele necazului lor, ca sa nu-i ajunga ispite mai presus de puterile lor. Adumbreste-i cu mila Ta, ca sa umble ingerul Tau cu ei, pazindu-i de toata nenorocirea si calea rea.

Dumnezeule Atotbune! Fa-ma mama care se veseleste de copiii sai, ca sa imi fie bucurie in toate zilele vieţii mele si sprijin la batraneţe. Invredniceste-ma sa ma infaţisez impreuna cu ei la Infricosatoarea Ta Judecata nadajduind in milostivirea Ta si sa zic cu nevrednica indraznire: „Iata eu si pruncii pe care i-ai dat mie, Doamne!”, ca impreuna cu ei, preaslavind bunatatea Ta cea nepovestita si iubirea Ta vesnica, sa preainalţ preasfant numele Tau, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, in vecii vecilor. Amin.”

sursa: doxologia.ro

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Spiritualitate