Astăzi vreau să vă împărtășesc pentru prima dată informații pe care mulți psihologi ar prefera să le ascundă, deoarece acestea permit unei persoane să reducă nivelul de stres fără ajutorul lor.
Ce înseamnă reducerea stresului prin conștientizare?
Este vorba despre înțelegerea cauzelor stresului în organism și despre ce acțiuni trebuie întreprinse pentru a-l reduce și, în viitor, chiar pentru a scăpa de el complet.
De ce consider acest lucru important?
Dacă înțelegem mecanismul „funcționării” stresului în organism, vom învăța să-l gestionăm și, în cele din urmă, să-l diminuăm semnificativ.
Observați că nu vorbim despre influențarea circumstanțelor externe, ci despre gestionarea conștientă a reacțiilor interne.
Circumstanțele externe se vor schimba constant și de multe ori nu depind de noi, însă felul în care reacționăm la ele depinde în totalitate de noi.
Un pic de istorie
Să analizăm cum este legat instinctul „luptă sau fugi” de stresul omului modern.
Instinctul „luptă sau fugi” își are rădăcinile în epoca omului preistoric.
Imaginați-vă stresul pe care îl resimțea un om al peșterilor, care stătea cu o bâtă în mână în fața unui prădător care voia să-l mănânce. Vi l-ați imaginat?
Aici exista o AMENINȚARE REALĂ pentru existența sa fizică.
Acum să ne uităm la stresul resimțit de oamenii din Evul Mediu.
Teama de animalele sălbatice a fost înlocuită de teama de a muri de foame, deoarece mulți oameni și-au pierdut abilitățile de a-și procura hrana în păduri sălbatice.
Sau de teama de a muri din cauza unei boli infecțioase, precum ciuma, care decima orașe întregi.
De acord, acestea erau temeri justificate.
Care sunt sursele de stres pentru omul modern?
Reamintesc că stresul este reacția organismului la o amenințare reală sau imaginară.
Pentru omul modern, amenințările devin tot mai des imaginare!
Problemele la locul de muncă sunt percepute ca o amenințare.
Situațiile sociale sunt percepute ca o amenințare.
Pentru noi, a vorbi în fața unei audiențe, sau chiar să prezentăm un simplu raport la serviciu, devine o amenințare, deși nu există pericolul de a fi uciși.
Amenințările fizice la adresa existenței noastre, lipsa alimentelor, toate acestea sunt reduse la minimum.
Dar amenințările imaginare cresc datorită accesului facil la informații!
Totuși, zona creierului care răspunde la stres rămâne aceeași. Este vorba despre amigdala și hipocampul (regiunea temporală și occipitală a creierului).
Dacă ați observat, reacția organismului la o mașină care se apropie cu viteză și la un raport pe care trebuie să-l prezentați la serviciu este aceeași: pulsații la tâmple și căldură în zona occipitală.
Totuși, un raport la serviciu nu ne amenință viața, nimeni nu ne va ucide pentru asta. Dar există o anxietate socială că acest lucru ar putea afecta statutul nostru social.
Din păcate, acestea sunt ecourile instinctului omului preistoric. Iar în astfel de momente, ne-ar fi foarte utile abilitățile de conștientizare, care ne-ar ajuta să ne reglăm emoțiile pe care le simțim în astfel de situații.
Trăim în societate, lucrăm și interacționăm cu oameni, și va trebui să facem prezentări destul de des.
Trebuie să învățăm să ne îngrijorăm mai puțin în astfel de situații care, în realitate, nu sunt atât de înfricoșătoare.
Aici intervine nevoia de a învăța să mutăm atenția din regiunea temporală și occipitală a creierului către zona frontală, mai exact către cortexul prefrontal, unde se află zonele care răspund de calm, bucurie și fericire. Bineînțeles, acest proces nu este unul rapid.
