Mulți oameni caută un partener, crezând că acesta le va rezolva problemele. Ei cred naiv că relațiile de dragoste îi vor vindeca de plictiseală, de melancolie, de lipsa de sens în viață.
Ei speră că partenerul va umple golurile din viața lor, dar acest lucru nu este adevărat!
Atunci când alegem un partener și avem astfel de așteptări de la el, în cele din urmă vom ajunge să-l urâm pe cel care nu a îndeplinit așteptările noastre.
Ce se va întâmpla apoi? Apoi căutăm un alt partener, apoi altul, și apoi încă unul sau decidem să petrecem restul vieții noastre în singurătate, plângându-ne de destinul nostru crud.
Pentru a evita asta, ar trebui să ne rezolvăm singuri problemele, fără să așteptăm ca altcineva să facă asta pentru noi.
Este, de asemenea, recomandat să nu încercăm să ne preocupăm de viața altora, ci să găsim o persoană cu care să putem lucra la un proiect comun, să petrecem timp de calitate împreună, să ne distrăm, să ne dezvoltăm, dar să nu stăm cu acea persoană doar din cauza plictiselii.
Ideea că dragostea ne va salva, ne va rezolva toate problemele și ne va oferi fericire și siguranță ne poate duce doar în captivitatea iluziilor și poate diminua adevărata putere transformatoare a iubirii.
Relațiile, văzute dintr-o perspectivă reală, nu ideală, ne deschid ochii către multe aspecte ale realității. Nu există nimic mai uluitor decât să simțim propria noastră transformare lângă persoana iubită.
În loc să căutăm adăpost în relații, ar trebui să ne dăm voie să trezim o parte din noi care a dormit până acum și căreia nu i-am permis să se manifeste: capacitatea de a merge înainte cu o direcție clară, adică de a ne schimba și de a ne dezvolta.
Pentru ca o relație de iubire să prospere, trebuie să o privim din altă perspectivă: ca pe o serie de oportunități de a ne extinde conștiința, de a descoperi adevăruri necunoscute și de a deveni personalități în adevăratul sens al cuvântului.
Devenind o persoană matură și completă, care nu depinde de altcineva pentru supraviețuire, cu siguranță veți întâlni o altă persoană similară, cu care veți împărtăși ceea ce aveți și ea, la rândul ei, ceea ce are.
În realitate, asta este esența relațiilor în cuplu: nu o salvare, ci o „completare”.
Ar trebui să demontăm mitul că, dacă două persoane se iubesc, trebuie să aibă aceeași opinie. Nu este așa, iubirea față de altă persoană nu înseamnă gândire la fel ca ea sau punerea ei mai presus de tine. Sensul constă în respect reciproc. Cel mai important lucru este să „iubim cu sufletul”.
Dacă reușim acest lucru, nu va fi atât de dificil să ajungem la un numitor comun, pentru că deja am atins cel mai important acord: ,,te accept așa cum ești, tu mă accepți pe mine așa cum sunt.”
Această acceptare reciprocă ne eliberează de constrângeri, ne dă senzația de libertate și ne permite să ne exprimăm sentimentele. Odată ce valorile de viață ale partenerului nostru devin importante și pentru noi, putem începe să respectăm stilul său de viață.
Fiecare persoană este un univers în sine, iar iubirea înseamnă a fi capabil să accepți pe altcineva cu sistemul său de valori, trăsăturile sale de caracter, obiceiurile, excentricitățile, fără să încerci să-l schimbi.
Aceasta e o muncă grea, foarte grea, o muncă la care nu vă va ajuta nimeni, deoarece acceptarea altuia începe cu acceptarea de sine.
