Undeva într-un colț al Universului se afla un singur magazin. Nu avea un nume, deoarece afișul fusese smuls cu mult timp în urmă de un uragan, iar proprietarul nu comandase unul nou. El spunea că oricum toată lumea știe deja că acolo se vând dorințe.
Marfa magazinului era impresionantă. Pe rafturi se aflau: iahturi, vile, soți bogați, copii, poziții înalte la locul de muncă, bani, frumusețe, mașini, putere, noroc, pietre prețioase și multe altele. Singurele lucruri care lipseau erau viața și moartea.
Oricine venea în magazin și intra înăuntru putea imediat să vadă cât costă visul său, dar erau și persoane care stăteau în fața magazinului și nu aveau curajul să intre. Ei și-au petrecut viața regretând totul și temându-se de tot.
Dorințele aveau prețuri diferite. De exemplu, cei care veneau pentru un loc de muncă mult dorit trebuiau să renunțe la stabilitate, la încrederea în ei înșiși, la capacitatea de a-și planifica ziua așa cum vor.
Prețul puterii era și mai mare. Cumpărătorul trebuia să renunțe la propriul său sistem de valori, să învețe să-și argumenteze rațional poziția, să spună “nu”, să-și exprime propria opinie și să înceteze să asculte ce spun ceilalți.
Prețurile unora dintre dorințe erau foarte surprinzătoare. Dacă o femeie alegea o căsătorie normală, atunci prețul era mic, dar dacă alegea o viață fericită, prețul era mai mare. Oamenii fericiți se bucură de viață, știu ce își doresc, își permit să fie fericiți.
Nu toți vizitatorii magazinului cumpărau dorințe. Mulți, imediat ce vedeau prețul, plecau, iar alții stăteau acolo ca și cum ar fi fost înțepeniți și se gândeau cum să găsească resurse. Printre ei erau și câțiva oameni care dădeau tot ce aveau doar ca să cumpere o dorință.
Foarte mulți oameni i-au propus de nenumărate ori proprietarului magazinului să reducă prețurile pentru a atrage clienți și pentru a crește vânzările. Dar el nu a fost niciodată de acord, spunând că acest lucru ar strica valoarea dorințelor.
Comerciantul era adesea întrebat dacă nu îi este frică să-și piardă magazinul din cauza lipsei de clienți. El răspundea cu mândrie că întotdeauna vor exista câțiva curajoși care sunt dispuși să-și schimbe radical viața, fără a se teme de costul dorinței.
Pe ușa magazinului atârna un semn mare pe care cumpărătorii îl citeau ocazional. Pe el era scris: “Dacă dorința nu a fost îndeplinită, înseamnă că nu ați plătit încă pentru ea!”
Concluzia: dacă vrei să ți se îndeplinească dorințele, atunci trebuie să dai ceva la schimb. Unii oameni își dau timpul, alții își dau libertatea de a lua decizii pe cont propriu, alții își dau integritatea etc. Cu toate acestea, fiecare decide singur ce este dispus să sacrifice pentru a-și atinge obiectivele.