Îmi dau seama treptat că nu trebuie să-i jignesc pe cei care m-au jignit. Îmi dau seama treptat că principalul semn al maturității este abilitatea de a evita un conflict, în loc de a mă răzbuna.
Înțeleg treptat că dacă îți consumi toată energia pe lucrurile care te deranjează, atunci nu vei mai avea energie pentru a vedea lucrurile bune din viață, cele pentru care trebuie să fi recunoscător.
Îmi dau seama treptat că niciodată nu voi putea să mulțumesc pe toată lumea și din acest motiv nu pot avea pretenții ca cei din jurul meu să mă trateze așa cum aș vrea eu, dar acesta este un lucru normal.
Aleg calmul pentru că am nevoie de el mai mult decât de o dramă suplimentară și nesemnificativă. Nu vreau ca alții să mă facă să mă simt inadecvat.
Nu am nevoie de certuri și prietenii false. Îmi dau seama treptat că uneori tăcerea spune totul.
Îmi dau seama treptat că a răspunde la provocări înseamnă a oferi altor persoane control asupra emoțiilor mele.
Este imposibil să controlezi acțiunile altor persoane, dar îți poți controla reacția, atitudinea, percepția și cât de mult pui la suflet lucrurile care în mod normal nu ar trebui să te afecteze.
Înțeleg treptat că de cele mai multe ori astfel de situații nu spun nimic despre mine, dar spun multe despre cealaltă persoană. Îmi dau seama treptat că toate aceste frustrări sunt necesare pentru ca noi să învățăm să ne iubim pe noi înșine.
Îmi dau seama treptat că, chiar dacă reacționez , nu va schimba nimic, nu îi va face pe oameni să mă iubească și să mă respecte brusc, nu le va schimba punctul de vedere față de mine.
Îmi dau seama treptat că viața va fi mult mai frumoasă dacă acord mai puțină atenție la ceea ce se întâmplă în jur și mai multă la ceea ce se întâmplă în mintea mea.
Exersați abilitatea de a vă păstra pacea interioară și veți înțelege că dacă nu băgați în seamă orice lucru neplăcut o să aveți o viață sănătoasă și mai fericită.
