Ideile si credintele gresite pe care le avem despre Dumnezeu

Publicitate

“Lucrul cel mai important este să nu încetezi să pui întrebări. Curiozitatea are propria rațiune de a exista”. – Albert Einstein

In cazul in care adevarul ne elibereaza, atunci putem sa spunem cu alte cuvinte ca minciuna este cea care ne impiedica sa cunoastem adevarul. Ceea ce credem despre natura lui Dumnezeu are o importanta primordiala pe plan spiritual si nu numai. Fie ne dezvoltam in libertate, fie in prizonierat.

Exista un adevar fundamental despre natura lui Dumnezeu, adevar prin care ar trebui sa fie masurat orice alt aspect al naturii sale. “Dumnezeu este iubire” ne spune Sfantul Apostol Ioan – 1, 4:8.

O imagine reala a lui Dumnezeu te poate imputernici si sprijini in vremurile tulburi ale vietii tale. Cu toate acestea, in cazul in care alegi sa crezi intr-o imagine falsa a Lui, ca fiind furios, razbunator, sau sa crezi ca El se afla intr-o permanenta asteptare de a trai dupa standardele Sale, iti poate degrada viata spirituala si nu numai intr-o foarte mare masura.

5. Esti motivat de rusine si de vinovatie, nu de dragoste

Sentimentele de rusine si de vinovatie sunt de multe ori dovada unei credinte in iubirea conditionata pe care ti-o ofera Dumnezeu, iubire determinta de cat de mult l-ai urmarit, ascultat sau iubit.

In primul rand, Dumnezeu nu comunica folosndu-se de rusine si de condamnare. Aceste semente vin din alta parte.

In al doilea rand, nu ai niciun cuvant de spus in privinta sentimentelor pe care Dumnezeu le are pentru tine. Dumnezeu este iubire, iar dragostea Sa fata de noi a fost demonstrata prin naterea, moartea si invierea Fiului Sau.

In al treilea rand, “noi il iubim pentru ca El ne-a iubit intai” – Ioan 4:19. Viata devotata este intotdeauna menita sa fie un raspuns fata de dragostea Sa pentru noi, nu un raspuns motivat de teama sau dezamagire.

4. Ti-e frica ca te afli in afara voii Sale in loc sa ai incredere ca iti ghideaza viata

Voia Lui nu este un mister pentru noi, nu este un urias puzzle. Ingrijorarea cu privire la cerintele pe care le are pentru noi tradeaza un anumit grad de neincredere in planurile Sale pentru noi. Adica, nu avem incredere ca El este prezent in viata noastra si ca El este cel care ne ghideaza vietile.

In cazul in care suntem prea ingrijorati cu privire la ceea ce ar trebui sa facem, cu siguranta nu vom putea sa observam ceea ce Dumnezeu doreste sa vedem chiar acolo unde ne aflam. Iisus, de asemenea, ne-a spus in Luca 12:31 “Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vostru a binevoit sa va dea voua imparatia.”

3. Simti o nevoie de a apara Cuvantul Sau in loc sa-l dezvalui

Publicitate

Nu este nimic in neregula cu o conversatie sanatoasa care are ca subiect credinta, dar atunci cand simti nevoie sa-ti aperi credinta cu orice pret, cauze nu pot fi decat niste intelegeri gresite ale mesajelor Bibliei. Iisus nu s-a nascut, murit si inviat, cu scopul de apara un set de idealuri, principii sau convingeri. El niciodata nu a sustinut existenta unei Evanghelii, acesta a dezvaluit-o.

Iisus a avut o singura misiune: de a ni-l dezvalui pe Tatal Sau. El a spus “Daca m-ati vazut pe mine, mi-ati vazut Tatal,”, “..si sa cunoasteti ca Tatal este in Mine si Eu sunt Tatal.” – Ioan 10:38

Dumnezeu nu are nevoie sa fie aparat, dar iubeste sa fie descoperit. Nu este nevoie sa aperi, ci este nevoie sa fii chiar tu o expresie a iubirii pe acest Pamant.

Responsabilitatea principala a crestinilor este aceea de a propovadui dragostea in lume fiind chiar ei un exemplu al iubirii.

2. Echivalezi suferinta si munca cu sfintenia

In cazul in care ai tendinta de a echivala durerea si suferinta cu sfintenia, de asemenea, exista cateva neintelegeri.

Versetul din Evanghelia dupa Matei “…Sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie” este cu siguranta o invitatie in a-L urma pe Iisus in orice fel. Durerea si suferinta sunt un aspect al vietii, dar nu trebuie sa facem din acesta un scop si o cale catre induhovnicire. De fapt, chiar suferinta si moartea Lui Iisus nu au fost principalul aspect al vietii Sale, invierea Sa a fost intotdeauna destinatia “Care, pentru bucuria pusa inainte-I, a suferit crucea.” – Evrei 12:2

“Sa-si ia crucea…” nu este o invitatie la suferinta impreuna cu Iisus, este o invitatie de a trai impreuna puterea invierii. Da, sacrificiul este o parte a calatoriei, dar suferinta nu este drumul catre sfintenie. O viata dupa vointa lui Dumnezeu este aceea de a trai bucuria si puterea invierii la viata.

1. Incerci din ce in ce mai mult in loc sa te transformi

Iisus nu a trait, nu a murit si nu a inviat pentru ca tu sa incerci mai mult si mai mult si mai mult. El a biruit raul astfel incat tu sa te poti trasforma. Sentimentele de neadecvare spirituala sunt dovada existentei unei neintelegeri a iubirii Sale pe care ne-o poarta.

Disciplina si princiile sunt importante, dar crestinismul nu a fost niciodata menit sa fie o credinta a straduitelor si a incercarilor, ci a fost menit sa fie o lege a iubirii.

Sursa: caplimpede.ro

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Spiritualitate