Se numeste simplu: Platoul Vartoapelor. Nu este un obiectiv turisic, neaprat. Nu doreste, inca, sa fie calcat de picioarele manelistilor si al distrugatorilor de frumos. Este un loc cu totul special, nemaivăzut, nemaiîntâlnit. Este inceputul şi sfârşitul, este acel tărâm descris, parcă,de Ispirescu, fiind acela al tineretii făra batraneţe şi al vieţii fără de moarte.
Platoul Vartoapelor este locul unde treci graniţa între tinereţe şi senectute, între adevăr şi minciună, între dreptate şi nedreptate, între puritate şi maculare. Acela este raiul, cel pe care il intuim, dar nu il pricepem, acela pe care il visăm dar nu suntem pregătiţi să-l călcăm. 10 hectare de ghiocei, 10 hectare de alb şi verde, 10 hectare de covor sfânt şi sublim, ascunse în imensitatea unui loc mirific nu trebuie sa fie o invitaţie la vizitare.
Ele există acolo si erită vizitate pentru că de acolo ni s-au născut legendele întregului neam, de acolo curge izvorul vieţii, acolo poţi să încerci sentimentul că eşti un om liber şi detaşat de toate mizeriile acestei lumi.
15 martie- 5 aprilie este perioada în care această minune naturală a României trăieşte în toată splendoarea ei. Niciunde nu am întâlnit aşa ceva. Niciunde nu am auzit ca un covor decorat în alb şi verde poate să te îmbete în aşa hal, încât să uiţi că mâine este mâine şi că banii din buzunar îţi sunt număraţi şi că plodul îţi plânge de foame. Deosebit faţă de tot ceea ce există în România Frumoasă este însăşi existenţa acestui loc. Aici nu există deosebit. Aici există Platoul Vârtoapelor şi gata.
Aici simţi că ai venit pe lume doar ca să vezi un astfel de loc. Poiana Narciselor de nu ştiu unde, rezervaţia, încă virgină a Retezatului, vulcanii cu noroi de prin Buzău sunt rarităţi. Dar acest loc este unic şi nu poate rivaliza cu altceva. Scurt, doar două săptămâni, sau poate trei dacă leurda nu se înverşunează în a ucide ghioceii, acolo poţi să te naşti a doua oară, acolo poţi să zbori unde visezi, acolo aripile ţi se desfac şi inima ţi se deschide.
Recomand tuturor iubitorilor de frumos să meargă aolo. Ca într-un pelerinaj. Un pelerinaj la nenăscutele privelişti, pe care fiecare poate să le descopera. Nu poţi vedea aşa ceva niciunde. Nu există câteva motive pentru a invita lumea la un asemenea spectacol. Sala Filarmonicii din Viena, în fiecare întâi ianuarie, respiră a frumuseţe, a cultură, a muzică, a tot ce este mai frumos pe lumea asta. Vârtoapele sunt ele însele o simfonie, pe care dacă ştii să o asculţi poţi muri fericit.
Ca să ajungi acolo îţi trebuie câteva lucruri. În primul rînd, dragoste faţă de ceea ce ne-a dat Dumnezeu, respect faţă de natură, dorinţă de aventură şi nu în ultimul rând slană, pită, ceapă şi oleacă de vinars. Asta, de drum lung. Nu-i bodegă pe parcurs, nu-i loc de hodină şi nici de chefuit. Dacă vreţi a sta mai mult, va puteţi caza la Pensiunile din zona Costeşti, comuna Orăştioara de Sus. Sunt pentru toate buzunarele şi cu tot confortul. Cotiso, Istrate, Popasul Dacilor, Sarmizegetusa, Daniela, Monica va pot fi gazde primitoare şi vă pot îndruma către acel loc. Căutaţi-le pe internet şi alegeţi. Dar să nu uitaţi un lucru.
Vârtoapele cu toate frumuseţile pe care am încercat să vi le descriu şi cu altele pe care le puteţi descoperi singuri, nu sunt dispuse la vandalizare. Fiţi buni şi lăsaţi ghioceii la locul lor, căraţi-vă peturile cu apă sau alte licori, mai mult sau mai puţin bahice, înapoi, nu aruncaţi hârtia igienică, după folosire, ci bagaţi-o în buzunar şi aruncaţi-o la tomberonul din vale, nu scrijeliţi copacii cu love sau fuck, sau după caz cu numele dumneavoastră, nu abandonaţi resturile de mâncare sau bateriile expirate ale aparatelor şi mai ales nu zbieraţi.
Acolo este o zonă de linişte şi vă rog să o repectaţi. Dacă veţi respecta toate aceste elementare reguli ale unei convieţuiri paşnice dintre om şi natură, veţi pleca de acolo, mult mai bogaţi. Dacă, însă, vreţi, cumva să transformaţi acel loc în Vama Veche sau în alt loc al pierzaniei aşteptaţi-vă chiar şi la lucruri neplăcute. Dar, adresându-mă unor oameni care sunt mândrii a fii turişti în România Frumoasă sper din tot sufletul o întâlnire paşnică, plină de vorbe frumoase şi de ce nu cu o gură de ţuică din cea mai sănăstoasă.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
