Dumnezeu ne doreste prietenii sai. Pentru ca un rob nu poate fi privit cu ochi buni, asa precum un copil, indiferent de actiunile sale. Nici un copil nu este complet independent de parintii sai, este dependent de ei, si le datoreaza multe. Mireasa cuiva e si ea inca departe de Mirele sau, daca cei doi mai intai nu sunt prieteni.
Prietenia este o relatie de simbioza. Simbioza este acea legatura dintre doua creaturi prin care cele doua vieti depind una de cealalta pentru a putea trai.
O astfel de relatie este reprezentata de licheni. Lichenii, am invatat la ora de biologie, au doua parti componente: o ciuperca si o alga. Ciuperca are radacinile, si face rost de hrana, si alga are clorofila. Adica prepara hrana. Fara ciuperca, alga nu are ce manca, fara alga ciuperca nu poate descompune hrana ca sa se hraneasca. Ambele, impreuna sunt o echipa.
Prietenia nu poate sa insemne doar castigul uneia dintre parti. Nu poate fi o relatie de pe urma careia profita doar unul. Altfel nu e vorba de castig reciproc ci de doua posibilitati: fie unul cere (adica da directive) si celalalt executa, fie unul executa din proprie initiativa, oferind mereu panca cand oboseste si intr-un final se va opri.
Prietenia inseamna: incredere, pretuire, respect, ajutor, dragoste. Toate acestea pe ambele sensuri.
Stim cu totii ca Dumnezeu ne ajuta. Si ca ne iubeste. Si ca suntem pretiosi pentru El. Si noi il iubim pe Dumnezeu. Si desigur ii cerem ajutorul. Si asteptam acest ajutor.
V-ati intrebat vreodata de ce Dumnezeu ne foloseste pe noi, oamenii, pentru a indeplini lucruri marunte pe care in Vechiul Testament le faceau norii (adapostirea celor saraci), corbii (hranirea celor infometati), si izvoarele tasnite din stanca?
Pentru ca Dumnezeu doreste sa fie prietenul nostru, El are incredere in noi pentru continuarea mantuirii acestei lumi. Pentru ca noi avem incredere il El trebuie sa acceptam sa ne lasam modelati si ajutati sa putem implini ceasta misiune.
Pentru ca prietenia este pe doua sensuri. Pentru ca Dumnezeu nu se multumeste cu franturi de relationare, ci doreste totul de la noi, ne daruieste si increderea Sa, si ne cere ajutorul.
Pentru ca Dumnezeu ne iubeste. Atat de mult, incat pentru prietenia noastra a coborat din Inalt, a suferit si a murit, si a inviat pentru a ne elibera de robie. Ne-a infiat, ca sa ii fim copii. Ne-a dat Duh Sfant ca sa putem creste in credinta, si maturitate. Si ne-a mai dat ceva: propriul lui exemplu despre prietenie.
