“E vina ei, nu trebuia să rămână cu el dacă o bătea!”, „Trebuia să se asigure înainte să treacă strada, nu să stea cu ochii în telefon, poate așa nu o mai lovea mașina” – oamenii dau de multe ori vina pe victimă atunci când se întâmplă o tragedie de parcă victima ar fi vrut în mod deliberat să se întâmple.
De ce sunt aceste afirmații atât de comune printre oameni? În mod surprinzător, răspunsul constă în dorința umană de dreptate, de a da vina pe cineva.
Iată de ce lumea tinde să învinovățească victima într-o situație neplăcută:.
Credința într-o lume dreaptă
Credința într-o lume dreaptă, sau ipoteza lumii drepte, este o distorsiune cognitivă care se bazează pe faptul că oamenii primesc ceea ce merită în funcție de calitățile și acțiunile lor. Adică oamenii buni merită recompense, iar oamenii răi merită pedeapsă.
Mai simplu spus, oamenii vor să creadă că lumea este corectă. Iar atunci când întâlnesc evenimente care infirmă acest lucru, le este mai ușor să asocieze ceea ce s-a întâmplat cu faptul că victima ,,o merita”. Este mai ușor să o învinovățim decât să recunoaștem că tragedia i se poate întâmpla oricui, indiferent de acțiunile sale.
Existența acestei distorsiuni cognitive a fost confirmată în mod repetat prin intermediul unor experimente. De exemplu, participanților la un studiu li s-a arătat cum niște oameni au fost electrocutați (electrocutarea nu a pus în pericol sănătatea sau viața acelor oameni).
La început, observatorii au fost supărați de ceea ce se întâmplă. După scurt timp însă, au început să afirme că, mai mult ca sigur, acei oameni au făcut lucruri rele și de aceea sunt tratați în acest fel, că o merită. Dar când observatorilor li s-a spus că acei oameni au făcut parte dintr-un studiu și vor primi recompense pentru chin, ei nu au încercat să justifice concluzia trasă mai devreme.
Victima se învinovăţeşte
Se întâmplă foarte des ca victimele unor evenimente neplăcute să se simtă vinovate, chiar dacă nu au niciun motiv să facă acest lucru. Aceasta este una dintre consecințele credinței într-o lume dreaptă.
De ce se întâmplă asta? Unul dintre motive poate fi reprezentat de comentariile răutăcioase ale altora: atunci când majoritatea oamenilor cred și spun că ești vinovat, este ușor să crezi și tu mai departe această opinie. Un alt motiv este că acest comportament le oferă victimelor un sentiment de control asupra situației și vieților lor, care s-a pierdut din cauza evenimentelor.
O eroare fundamentală de atribuire
Eroarea fundamentală de atribuire este următoarea: Atunci când unei persoane i se întâmplă ceva, oamenii tind să dea vina pe ea, dar când ei personal pățesc ceva, tind să dea vina pe circumstanțe externe.
De exemplu, dacă cineva află că colegul său a picat examenul, dă vina pe el că a fost leneș și că nu s-a pregătit bine. Dar dacă el însuși ar fi picat examenul, ar fi dat vina pe factorii externi: că a avut emoții, că profesorul stătea numai lângă el și din cauza asta nu s-a putut concentra, că era gălăgie, că nu se simțea bine.
Deci, în cazul tragediilor, oamenii sunt de părere că acestea s-au întâmplat din cauza victimelor. Li se pare că tragedia s-a întâmplat din cauza acțiunilor sale. De exemplu, a fost neatent, nu a luat măsuri de prevenire etc.
Oamenii susțin că dacă victima ar fi reacționat altfel, atunci nu se mai producea evenimentul
Această caracteristică este numită și fenomenul „Eu făceam altfel!”. Când oamenii își amintesc un eveniment din trecut și au impresia că ei l-ar fi putut preveni pentru că s-ar fi comportat diferit: „Eh, dacă eram eu angajat în magazinul în care s-au furat banii, l-aș fi putut înfrunta pe hoț. Oamenii transferă această judecată altora, inclusiv victimelor unor crime sau accidente.
Oamenii vor da mereu vina pe victime?
Se dovedește că tendința de a da vina pe victimă face parte din oameni. Dar chiar nu putem face nimic în privința asta? În realitate, soluția este surprinzător de simplă.
Cercetătorii au repetat experimentul despre care am scris mai sus. Dar de data aceasta, ei le-au cerut participanților nu doar să urmărească cum trec oamenii testul, ci să-și imagineze cum s-ar simți în locul lor. Acest lucru s-a dovedit a fi suficient pentru a provoca un răspuns empatic care a redus tendința participanților de a învinovăți victima.
Dacă stăm să analizăm situația din altă perspectivă, ne va fi mai ușor să ne urmărim emoțiile și să ne punem în locul victimelor.
