Ai observat că nicio altă persoană în vârstă nu ne enervează la fel de mult ca rudele noastre? Asta pentru că restul bătrânilor sunt doar bătrâni.
Iar bătrânii noștri sunt părinții în vârstă de care ne amintim diferit, tineri și plini de forță și care până de curând au jucat un cu totul alt rol în viața noastră. Nu suntem pregătiți să-i vedem cum se îmbolnăvesc, cum slăbesc, cum li se schimbă mentalitatea și cum devin ca niște ,,copii mici”.
Părinții noștri sunt în vârstă
Astfel, înțelegeți și acceptați că această relație nu va fi niciodată mai bună și nici nu va fi vreodată mai ușoară.
Trebuie să găsiți puterea în voi pentru a oferi bătrânilor oportunitatea de a fi ceea ce sunt. Respectați alegerile lor. Îndepliniți-le dorințele stupide. Luați-le ideile în serios, măcar de față cu ei. Acceptați cerințele ciudate. Nu are rost să vă certați cu ei când spun prostii sau lucruri fără sens.
Nu le povestiți lucruri triste din viața voastră
Bătrânilor le este frică de problemele noastre – boli, probleme financiare, eșecuri – pentru că fiecare astfel de problemă le amintește încă o dată de propria lor impotență senilă, incapacitatea de a-și ajuta chiar și propriul copil. Acesta este un memento foarte dureros, o condiție foarte înfricoșătoare și foarte umilitoare, o dovadă vizuală a slăbiciunii senile, învechirii, neputinței.
Durerea, supărarea, neputința și umilința sunt ceea ce simt bătrânii de fiecare dată când ni se întâmplă ceva neplăcut. De aceea încearcă din toate puterile să prevină o astfel de situație.
Ne întreabă în mod constant despre treburile noastre, pentru că le este frică de problemele noastre mai mult decât ne temem noi de ele. Astfel, ne sfătuiesc constant pentru că doar așa pot influența cumva viața noastră.
Pe scurt, țineți minte odată și pentru totdeauna – comunicarea cu părinții în vârstă trebuie să cuprindă doar vești bune. Dacă veștile bune nu există – înghițim în sec și zâmbim. Când sunt vești bune, le spunem părinților adevărul. Adevărul plăcut.
Petrece timp cu ei
Persoanele în vârstă apreciază cu adevărat tot ceea ce îi poate distrage cumva de la senzații fizice neplăcute, gânduri negative și griji.
Prin urmare, dacă vrei să aduci bucurie părinților tăi în vârstă, nu le oferi o oală sub presiune, cafetieră, mașină de spălat sau orice alt obiect care, din punctul tău de vedere, este absolut necesar în gospodărie și care le va aduce bucurie. Nu va aduce.
Dacă vrei să le aduci bucurie, acordă-le timpul tău. Dar desigur, nu trebuie să stai acolo plictisit și gata să pleci în orice moment. Alege un timp de calitate, luminos, vesel.
Bătrânețea este cea mai contagioasă boală din lume. Cu toții suntem bolnavi de bătrânețe, fără excepție. E doar o chestiune de etape.
Părinții sunt în stadii ulterioare ale acestei boli, iar noi suntem în stadii anterioare. Asta e toată diferența. O chestiune de timp.
Este necesar să te vezi în pielea părinților în vârstă pentru cinci minute. Acest lucru este înfricoșător, dar va fi mai ușor pe viitor.
Comunicarea cu persoanele în vârstă este într-un fel comunicare cu noi înșine, compasiunea și dragostea pentru ei este dragoste pentru noi înșine, așa cum vom deveni în câteva decenii.
Omenirea în general tinde să iubească emoțiile pozitive. Iar la bătrânețe, ele sunt pur și simplu necesare. Bătrânii înșiși nu mai sunt în stare să le producă. Aceasta devine treaba noastră, să le inducem noi emoții pozitive.
Tu și cu mine suntem baterii de energie pozitivă. E greu și te obosește. Dar ce poți face?
Indiferent ce s-ar întâmpla, oricât de greu ar fi, indiferent de insultele pe care ni le fac părinții noștri în vârstă în mod deliberat sau involuntar – mâine va fi o nouă zi. Iar până mâine trebuie să înveți să uiți tot ce s-a întâmplat astăzi.
Nu suntem făcuți să purtăm ură zi de zi. Ea zboară din cap, din inimă, din memorie – și pur și simplu uităm. Apoi începem o nouă zi cu un cearșaf alb curat. Atunci totul va fi bine.
Îi iubim oricum, așa este?
