De ce cu cât faci mai mult bine, cu atât ești tratat mai rău…

Scopul nu este sa devii mai bun decat alt om, ci mai bun decat tine. Daca te concentrezi pe un rezultat negativ intr-un mod negativ este ca si cum i-ai cere Universului sa iti aduca si mai multa negativitate in viata ta. Desigur, furia, teama, disperarea si toate aceste stari dificile pe care le simti sunt firesti si le experimentezi din cand in cand. Ar fi ciudat daca nu le-ai experimenta. Intrebarea este daca furia te consuma, daca te controleaza (desi ar trebui sa fie complet invers)? Raspunde sincer la aceasta intrebare in timp si invata sa accepti adevarul din viata ta. Intelegand aceste 5 lectii simple vei invata sa folosesti puterea energiei pozitive pentru a trai o viata mai frumoasa. 1. Esti intotdeauna o parte din ecuatia vietii Da, Universul te include intotdeauna, fie ca iti place, fie ca nu. Frecventa si vibratia ta joaca un rol extrem de important in modul in care gandesti si te simti, iar negativitatea este usa-capcana a deconectarii. Odata ce te-ai deconectat de lume, te simti trist si singur. Pozitivitatea, pe de alta parte, este naturala - desi trebuie reprogramata si acceptata in viata ta. Trebuie invatata. Gandirea negativa trebuie stearsa si inlocuita cu speranta, cu increderea, cu dorinta de a merge mai departe si de a cunoaste adevarata fericire. 2. Tu poti fi schimbarea pe care ti-o doresti Societatea de astazi ne invata ca schimbarea este externa, nu vine de la noi. Ca nu iti poti atinge singur obiectivele in viata. Insa este o lectie complet gresita. Totul incepe si se termina cu tine! Schimbarea face parte din tine, tu esti singura persoana care poate lua decizii pentru prezent si viitor. Odata ce ai ales schimbarea, devii liber, iar singura limitare pe care o mai ai este doar in mintea ta. 3. Esti creatorul propriei realitati Gandeste-te la tine ca la un artist si la Univers ca la o pensula. Tu esti artistul care face pictura, iar Universul este instrumentul de incredere pentru a face treaba. De fapt, Universul poate fi orice instrument necesar pentru tine si poti face orice iti doresti cu ele. In cazul in care doresti sa construiesti visuri, lasa Universul sa fie arhitectul tau si macaraua de care ai nevoie. 4. Vindecarea inseamna renuntarea la frica si la teama Teama este un cerc vicios. Cu cat iti este mai multa teama, cu atat iti doresti mai mult sa renunti, sa dai inapoi. Insa daca accepti aceaste frica in viata ta, ea devine mai mai putin importanta. Iti dai seama ca poti sa treci peste ea. Si pe masura ce ai mai multa incredere in tine, mergi in continuare pe drumul tau si gasesti solutii, aceasta frica dispare. 5. Ai nevoie de oameni in jurul tau Toti cei din jurul tau iti pot fi ajutoare de nadejde in aceasta trecere prin viata. Uneori nu te poti descurca singur si ai nevoie de cineva care sa iti fie alaturi. Nu te inchide in carapacea ta, nu iti construi propria lume in care nu mai exista nimeni altcineva in afara de tine. Invata sa creezi conexiuni, sa iubesti si sa fii iubit, sa accepti oamenii asa cum sunt si sa fii acceptat. Sursa: kudika.ro Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Odată, la uşa unui bătrân înțelept a bătut o tânără şi cu lacrimi în ochi i-a povestit povestea sa:

– Nu ştiu cum să trăiesc în continuare – a spus ea cu voce tremurândă. – Toată viața m-am comportat bine cu oamenii, am fost sinceră cu ei, mi-am deschis sufletul… Am făcut doar bine tuturor, fără să aștept ceva în schimb. Am făcut totul gratuit, dar în schimb am primit doar rău și batjocură. Am obosit…spuneți-mi, ce pot să fac?

Înțeleptul a ascultat-o cu răbdare și i-a oferit fetei un sfat:

– Dezbracă-te goală şi mergi pe străzile orașului – a pus bătrânul calm.

– Îmi pare rău, dar nu voi face aceasta! Probabil aţi înnebunit sau e o glumă!

Bătrânul atunci s-a sculat, a deschis larg uşa şi i-a pus în faţă o oglindă.

– Te simți rușinată să ieși goală în stradă, însă nu şi atunci când mergi prin lume cu sufletul dezgolit, deschis ca această uşă. Le permiți tuturor să intre. Sufletul tău e o oglindă, de aceea noi toţi vedem în alţi oameni propria reflexie. Sufletul lor e plin de răutate şi vicii – exact această imagine o văd când privesc în sufletul tău pur. Lor nu le ajunge forta şi curajul pentru a recunoaște că ești mai bună decât ei. Din păcate aceasta o pot face doar oamenii curajoși.

– Ce ar trebui să fac? Cum pot schimba această situație, dacă de mine nu depinde nimic? – a întrebat fata.

– O să-ţi arăt ceva. Privește grădina mea. Mulți ani la rând ud aceste flori frumoase, am grijă de ele. Sincer să-ţi spun, n-am văzut niciodată cum îşi desfac bobocii. Tot ce văd – sunt aceste flori înflorite, care mă atrag cu frumusețea şi mirosul lor.

Draga mea copilă, învață de la natură. Privește aceste flori şi fă ca ele – deschide-ți sufletul cu atenție, pentru ca oamenii nici să nu observe acest lucru. Deschide-ţi sufletul doar oamenilor buni. Pleacă de la cei care-ţi rup petalele, le aruncă sub picioare şi le calcă. Aceste buruieni încă nu au crescut până la nivelul tău, de aceea nu îi vei putea ajuta cu nimic. Vor vedea în tine doar o reflexie urâtă a lor.

În lume există multă murdărie şi răutate. Dar cel ce doreşte, poate rămâne curat…

De ce îi îngăduie Dumnezeu pe oamenii care fac atât de mult rău celorlalţi?

Acum ceva vreme mama îmi spunea într-un anumit context: „Mamă, te întreb şi eu ceva: Dumnezeu nu-i vede pe oamenii ăştia ce fac? Cum îi mai rabdă pământul de atâta răutate?”. Discuţia era despre cineva care ne-a influenţat negativ viaţa şi despre care ştiam că a făcut rău şi altor persoane. O persoană care stătea într-o anumită funcţie de conducere de mult timp, şi care devenea din ce în ce mai severă cu trecerea timpului.

Acum două săptămâni am fost la înmormântarea bunicului meu la ţară, şi acolo unul din unchii mei, nedreptăţit de un frate mai mic al său îmi spune: „Claudiu, zi-mi şi mie, aşa scrie în Biblie? Să-ţi baţi joc de fratele tău, să iei tot ce are? Unde e dreptatea? Dumnezeu nu vede toate astea?”

Şi eu adesea mi-am pus această întrebare şi uneori mă poticneam şi deznădăjduiam. Oare Dumnezeu doarme? De ce îngăduie ca în mod repetat, ani de zile la rând, un om să facă atât rău altor oameni? De ce nu este pedepsit? De ce nu-i stă nimeni împotrivă?

Teoretic înţeleg, că oamenii sunt liberi şi Dumnezeu le-a oferit această libertate şi prin prisma alegerilor pe care le fac vor primi răsplata lor. Dar totuşi, lumea este continuu, secundă de secundă, observată, protejată şi condusă de Dumnezeu, şi totuşi uneori pare că nu intervine deşi ar putea.

Astăzi citind capitolul 2 din Epistola către Romani am dat peste următoarele versete:

„Pentru aceea, o, omule, oricine-ai fi tu, cel care judeci, eşti fără cuvânt de apărare: fiindcă în ceea ce pe altul îl judeci, pe tine însuţi te osândeşti, căci aceleaşi lucruri le faci şi tu, cel care judeci.” (Rm, 2,1)

Să nu mai judecăm, să închidem ochii, oare aste este rezolvarea? Nu!, nu acesta este răspunsul întrebării din titlu, ci versetul care urmează:

„Şi noi ştim că judecata lui Dumnezeu este după adevăr faţă de cei care fac unele ca acestea.” (Rm 2,2)

Deci, deşi suntem indignaţi de răul din jur totuşi trebuie să conştientizăm două lucruri:

Şi noi facem răul pe care-l acuzăm în comportamentul altora.

Dumnezeu va judeca drept pe fiecare la momentul potrivit, şi nimeni nu-L poate păcăli.

Şi mai este ceva foarte important. Să presupunem că eu aş fi în locul lui Dumnezeu de mâine, şi aş conduce lumea pentru un an de zile. Ce aş face? Aş fi mai tranşant cu răul, l-aş tăia din rădăcină chipurile…

Publicitate

Uităm totuşi că măsurile agresive rezolvă pe moment lucrurile, dar constrângerea nu schimbă răul în bine, doar iubirea şi iertarea au această putere. Dumnezeu în conducerea acestei lume nu se foloseşte doar de pedepse şi constrângeri ci se foloseşte şi de multă îngăduinţă şi iertare, răbdând şi aşteptând ca oamenii să conştientizeze răul la un moment dat şi să se schimbe.

Dacă eu aş conduce lumea de mâine în locul lui Dumnezeu, cu siguranţă n-aş avea atâta răbdare şi înţelegere pe cât are El cu fiecare om în parte, cunoscându-i orice gând ascuns al inimii.

Iată ce spune Sf. Apostol Pavel în continuare:

„Sau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii Lui şi a îngăduinţei şi a îndelungii Lui răbdări?; nu ştii tu că bunătatea lui Dumnezeu te duce la pocăinţă? ” (Rm. 2, 3)

Indignarea această a noastră faţă de oamenii răi este şi o consecinţă a slabei noastre puteri de a ierta şi a avea răbdare cu cei ce ne greşesc.

De ce îi îngăduie Dumnezeu pe oamenii care fac atât de mult rău celorlalţi? Pentru că are putere să facă asta, pentru că este fără patimă şi răutate, şi nimic din interiorul lui nu-L îndeamnă să se răzbune.

Indignarea noastră vine şi din neputinţa de a face ceva pentru a rezolva lucrurile. Dumnezeu văzând răul făcut de ceilalţi are putere să-i anihileze efectele, şi nimic nu-i stă în cale să reaşeze lucrurile la loc într-o secundă. Totuşi răbdarea şi îngăduinţa Lui au un scop pedagogic foarte înţelept, benefic întregii omeniri.

Indignarea noastră faţă de faptul că Dumnezeu nu-i pedepseşte pe cei răi este indirect o dispreţuire a bogăţiei bunătăţii Lui, a îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări.

IPS Bartolomeu Anania spune comentând acest verset: „Bunătatea lui Dumnezeu nu e o „slăbiciune“ divină, ci şansa oferită omului de a se îndrepta.”

Iată ce spune în continuare Sf. Apostol Pavel:

„Dar după împietrirea ta şi după inima ta nepocăită îţi aduni mânie în ziua mâniei şi a descoperirii dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,” (Rm. 2,5)

Şi în caz că ne e teamă că Dumnezeu nu ştie ce se întâmplă şi nu răsplăteşte, Pavel spune în continuare:

„Care-i va da fiecăruia după faptele lui: viaţa veşnică celor ce prin stăruinţă’n faptă bună caută mărire, cinste şi nestricăciune, dar urgie şi mânie iubitorilor de ceartă, care nu se supun adevărului, ci nedreptăţii i se supun:” (Rm. 2, 6-8)

Un lucru ar trebui să-l ştim, cei ce fac răul şi nu se pocăiesc, nu doar vor ajunge în iadul chinurilor veşnice ci suportă în inimile lor consecinţele păcatului imediat după ce l-au săvârşit: „necaz şi strâmtorare peste tot sufletul omului care face răul, al iudeului mai întâi, şi al elinului; (Rm. 2, 9)

Iar cei ce fac binele, nu doar vor moşteni împărăţia cea pregătită lor de la întemeierea lumii ci vor primi în sufletul lor imediat harul lui Dumnezeu, care aduce bucurie şi multă linişte: „dar mărire, cinste şi pace oricui face binele: iudeului mai întâi, şi elinului.” (Rm. 2,10)

Iar în finalul acestui discurs concluzia este clară:

„Căci la Dumnezeu nu există părtinire!” (Rm. 2, 11)

Adică Dumnezeu nu favorizează pe nimeni, ci este bun şi drept şi vrea ca tot omul să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină.

Pentru a înţelege şi mai bine această discuţie putem reciti pilda cu omul acela care a semănat sămânţă bună în grădina sa iar noaptea vrăjmaşul a venit şi a semănat neghină, iar neghina a crescut şi a început să înnăbuşească sămânţa bună.

La propunerea secerătorilor de a smulge neghina, stăpânul refuză argumentând că în felul acesta va risca şi smulgerea roadelor bune. Tâlcuind pilda Mântuitorul Hristos spune că sămânţa bună sunt fii împărăţiei şi sămânţa rea sunt fii diavolului.

Convieţuirea lor împreună ar trebuie să fie benefică de ambele părţi, cei răi să ia exemplu de la cei buni şi să se pocăiască, iar cei buni să crească în virtuţi încercaţi fiind în relaţiile cu cei răi.

De ce îi îngăduie Dumnezeu pe oamenii care fac atât de mult rău celorlalţi?

Pentru că îi iubeşte pe cei răi şi le arată iubire pentru a se pocăi de greşelile lor.

Pentru că poate să le dea putere celor buni să treacă peste suferinţele primite de la cei răi.

Pentru că Dumnezeu poate scoate şi din cel mai mare rău, un bine şi mai răsunător.

Pentru că încurcate sunt căile lui şi cu greu de înţeles şi memorat de către noi.

Pentru că numai Hristos are putere să-şi iubească vrăjmaşii…

iar noi putem face asemenea doar prin El, prin harul lui Dumnezeu pe care-l primim în dar.

(Claudiu, ortodoxiatinerilor.ro)

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet
Cand ceea ce faceti reflecta ceea ce sunteti – si nu e doar o incercare de a crea ceea ce v-ati dori sa fiti – veti sti ca ati produs o schimbare de durata in voi insiva. Asa ceva produce o schimbare de durata in lume. Nu puteti “face” pasnici, puteti doar “fi” pasnici. Nu puteti “face” iubitori, puteti doar “fi” iubitori. Nu puteti “face” uniti, puteti doar “fi” uniti. Cautati apoi sa va schimbati starea de A Fi. Nu cautati sa schimbati mai intai lumea, cautati sa schimbati mai intai Sinele. Cand veti realiza acest lucru, actiunile voastre se vor schimba in mod automat. Nu veti schimba lumea incercand sa schimbati in primul rand lumea. Lumea se va schimba schimbandu-va intai pe voi insiva. Trebuie sa hotarati mai intai anumite lucruri importante referitoare la voi, sa ajungeti la noi concluzii in interiorul vostru, legate de cine sunteti, de Dumnezeu si Viata – si apoi sa incepeti sa traiti acele decizii. Acest proces interior poate sa produca, de fapt, schimbari in lumea din jurul vostru, deoarece lumea pe care o atingeti este afectata de felul in care o atingeti. Cine Sunteti si Cum Sunteti afecteaza lumea intr-un grad mult mai mare decat va puteti imagina. Implinirea de Sine – este motivul corect din care v-ati angajat in ceea ce sunteti si faceti. Sa duceti Sinele la urmatorul nivel cel mai inalt. Sa stiti cine sunteti cu adevarat si sa traiti aceasta experienta. Aceasta se numeste evolutie. Aceasta e lucrarea intregii omeniri. Si asta e bucuria ei. Bucuria voastra consta in a deveni mai mareti decat sunteti si de a sti ca sunteti astfel. Nu va schimbati credintele doar pentru ca vreti ca alti oameni sa si le schimbe pe ale lor. Schimbati-va credintele deoarece noile credinte anunta mai exact cine sunteti voi. Schimbarea din voi va actiona ca un catalizator si va produce schimbare in ceilalti. Si asta nu pentru ca ati cautat sa produceti schimbarea in ceilalti, ci, mai probabil, pentru ca nu ati cautat-o. Oamenii nu se schimba pentru ca li se spune sa se schimbe. Oamenii isi pot schimba temporar comportamentul, deoarece li s-a spus asta… dar atunci nu e o schimbare reala. E doar o schimbare de suprafata a conduitei exterioare deoarece adevarul interior nu s-a schimbat. Imediat ce puterea asupra lor nu mai e exercitata, comportamentul oamenilor revine la ceea ce spune adevarul lor interior. Schimbarea e un act de libertate, nu un act de supunere. Supunerea nu inseamna creatie – si creatia este singurul act de evolutie. Nu cautati, deci, sa schimbati lumea. Cautati “sa fiti schimbarea pe care doriti sa o vedeti in lume!” Decizia de a veni din pace si iubire, in loc de a incerca sa ajungi la ele, rastoarna totul. Schimba complet axa experientei voastre. Plaseaza sursa a ceea ce va doriti in interiorul vostru si nu in afara voastra. Aceasta o face accesibila pentru voi in orice moment si in orice loc. Aceasta e puterea autentica. Genul de putere care schimba vietile si schimba lumea. Acest nivel de pace interioara completa si iubire totala pentru intreaga omenire poate fi atins intr-o clipa – sau poate sa va ia o viata intreaga. Totul depinde de voi. Totul depinde de cat de profund il doriti. Puteti accesa orice stare interioara de A Fi pe care o doriti, pur si simplu alegand-o si chemand-o. In prezent, majoritatea starilor voastre de a fi sunt “reactii”. Ele nu trebuie sa fie astfel. Le puteti face sa fie creatii. Chiar acum, cand intri in orice moment, rareori intri cu o stare de a fi hotarata dinainte. Astepti pana cand vezi ce contine si ce aduce momentul si apoi reactionezi prin a fi ceva. Poate vei ajunge sa fii trist. Poate vei ajunge sa fii dezamagit sau incantat. Dar acum sa presupunem ca ai hotarat dinainte cum o sa fii cand intri in acel moment. Sa presupunem ca ai hotarat sa fii linistit, indiferent cum va arata acel moment. Crezi ca ar fi o diferenta in modul cum vei trai acel moment? Sigur ca DA. Atunci cand tu hotarasti cum te vei prezenta, inainte ca momentul sa apara, ai inceput sa te indrepti spre putere. Ai invatat sa stapanesti momentul si acesta este inceputul procesului de a deveni Stapan pe viata ta. Atunci cand hotarasti dinainte ca starea ta interioara de a fi este linistita si iubitoare, intelegatoare si plina de compasiune, iertatoare si plina de generozitate, indiferent de ce aduce momentul exterior, atunci lumea exterioara isi pierde puterea asupra ta. Poti fi plin de pace, indiferent ce face lumea exterioara – si urmarea minunata a acestui lucru este ca ceea ce face lumea exterioara va fi foarte des afectata de ceea ce esti tu. Insistand Sa Fii cine esti, indiferent de ceea ce e restul lumii, incet lumea pe care o atingi se va schimba. Neale Donald Walsch Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!