Cat de repede poti rezolva aceste puzzle? Doar 25% dintre cei care au incercat au reusit, tu poti?

“Cand vorbesti mult, aproape intotdeauna spui ce nu ar trebui spus.” Confucius Viata este un sir infinit de lectii care te ajuta sa cresti, sa te maturizezi, sa evoluezi iar atunci cand receptionezi corect diversele mesaje pe care le primesti, totul se va schimba intr-un mod pe care nici macar nu ti-l imaginai. Pe huffingtonpost.com am gasit cateva adevaruri universale pe care ar trebui sa ti le repeti zilnic! Scopul vietii tale este sa-ti urmezi inima. Pentru multe persoane gasirea scopului seamana cu cautarea Sfantului Graal, dar in realitate este mai simplu decat crezi. Fa ceea ce simti, cauta-ti un job pe care sa-l iubesti sau un hobby pe care sa-l transformi intr-o afacere si vei observa ca viata ta va deveni dintr-o data mult mult mai frumoasa. Frica este o mare mincinoasa. Motivul numarul unu care-i opreste pe cei mai multi sa traiasca o viata plina de impliniri si de fericire este teama. Frica de esec sau frica de necunoscut, insa de fapt aceasta frica este o mare mincinoasa care chipurile te tine in siguranta, insa de fapt nu te las sa-ti atingi potentialul maxim. Nu lasa frica sa-ti opreasca avantul creativ si sa-ti construiesti o viata dupa pofta inimii. Simte-ti fricile, imprieteneste-te cu ele si mergi mai departe. Aceste adevaruri universale au puteri nebanuite Fii in primul rand fericita. E gresit sa crezi ca daca-ti vei indeplini anumite puncte de pe o lista imaginara, vei fi spre finalul vietii fericita. Ideea e sa fii fericita in fiecare moment al vietii tale si-n fiecare punct al dezvoltarii tale pentru a te bucura de toate lucrurile bune care ti se intampla. Fericirea atrage fericire si daca privesti totul cu optimism, atunci ti se vor intampla din ce in ce mai multe lucruri bune. E simplu si adevarat. Acum este cel mai potrivit moment in care sa incepi. In loc sa-ti cauti mereu scuze pentru a amana demararea proiectelor care te atrag, ar fi mai bine sa le incepi fix cand iti trec prin minte. Nu conteaza despre ce vis e vorba ce aspiratie sau ce dorinta ai, nu vei avea niciodata mai mult timp decat ai acum. Esti mai puternica decat crezi. Multi oameni nu realizeaza cat control si cata putere au de fapt asupra vietilor lor. In fiecare zi tu alegi modul in care vrei sa traiesti si gandurile pe care le lasi sa intre in mintea ta. Tu poti modela realitatea din jurul tau dupa bunul tau plac si iti poti construi in timp o viata de care sa te indragostesti. Daca asta nu e putere, noi nu stim una mai mare. Tacerea mea inseamna ca m-am saturat sa dau explicatii despre ce simt, ce traiesc, ce iubesc, ce doresc, iar acum simt ca nu mai am energie ca sa mai explic. Tacerea mea inseamna ca am tinut pasul cu toate schimbarile din viata mea, ca nu mai vreau sa vad lacrimi pe obrajii mei. Am tinut pasul cu schimbarile, am acceptat si am invatat sa vad fericirea din lucrurile marunte. Tacerea mea inseamna ca imi doresc sa ma regasesc ca persoana, sa inteleg ce se intampla in sufletul si in mintea mea, sa imi accept emotiile, sa ma identific cu persoana pe care o vad in oglinda. Tacerea mea inseamna ca incerc sa depasesc toate obstacolele din viata mea cu zambetul pe buze si ca nu imi mai pierd timpul cu oamenii care nu ma accepta pentru ceea ce sunt. Tacerea mea inseamna ca am invatat sa apreciez mai mult ceea ce am si ca nu mai las pe nimeni sa imi dicteze cum sa imi traiesc viata. Tacerea mea inseamna ca nu mai am rabdare cu oamenii care nu stiu cum sa fie oameni; cu cei care incearca sa manipuleze, cu cei care vor sa transmita ura prin vorbele lor, cu cei care se hranesc cu aroganta si certuri. Tacerea mea inseamna ca am ajuns intr-un punct in viata mea in care nu vreau sa pierd mai mult timp cu lucruri care ma nemultumesc sau ma dor. Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Crezi ca esti atent la detalii?

Iată provocarea: trebuie să observi greșelile din imaginile de mai jos în 10 secunde sau mai puțin.

Am ales 5 puzzle care iti va pune mintea la contributie, opreste-te in dreptul primei imagini, pentru ca urmatoarea imagine este raspunsul. Pentru fiecare am pus si cate un mic indiciu!

Nu te gândi că va fi ușor pentru că am ales cele mai grele puzzle. Mult noroc!

1. Găsiți o capra din această imagine cu oi
Un indiciu mic: gândiți-vă la diferența dintre capră și oaie. Fii foarte atent, intre capra si oaie este doar o mica diferenta!


Ați văzut-o?

Daca nu ai reusit, mai jos iti aratam noi raspunsul!

Este mai ușor daca te concentrezi pe găsirea unei figuri cu coarne.

2. Găsește ursul Panda din aceste Tic-Tac-uri
Este greu de observat un urs alb-negru pe un fundal negru plin cu Tic-Tac-uri albe.


Și ursul Panda este chiar acolo!

Daca nu ai reusit, mai jos iti aratam noi raspunsul!

Nu fi disperat în cazul în care nu ai reușit să-l vezi. Treceți la următorul.

3. În aceasta imagine căutați un Juva cu un ochi

Arată imposibil?

Publicitate

Te-am prins!

Daca nu ai reusit, mai jos iti aratam noi raspunsul!


Sincer, acest lucru a fost foarte greu.

4. Gasiti girafa undeva printre aceste animale

Este greu să te concentrezi cu toate aceste culori.

Aţi văzut-o?

Daca nu ai reusit, mai jos iti aratam noi raspunsul!

A fost bine ascunsă!

5. Uitați-vă atent și o să găsiți greșeala

Acest lucru pare, de asemenea, imposibil!

WOW!

Daca nu ai reusit, mai jos iti aratam noi raspunsul!

Da, era un semn de întrebare cu capul în jos într-unul din diamantele negre.

Felicitări! Cat timp ti-a luat sa rezolvi aceste puzzle?

Daca ti-a placut jocul nostru te invitam sa il distribui pe facebook si sa provoci si tu prietenii tai! Iti multumim!

Sursa: vorply.com

Publicitate
Alte Articole
Personalitate
Cum nu ne putem alege patria, nu ne putem alege nici parintii. Iar fericirea si nefericirea noastra depind, in mare parte, si de faptul daca reusim sa ne acceptam parintii asa cum sunt ei, sa-i primim si sa-i iubim, sa-i iertam si sa ne rugam pentru ei. In copilarie ne iubim parintii neconditionat, ne dorim sa-i avem mereu alaturi, sa le simtim caldura imbratisarilor si dragostea din priviri...Primii pasi ii facem impreuna, primele cuvinte le adresam lor. Dar anii trec si nu mai avem nevoie atat de mult de sustinerea mamei, nici de incurajarile tatei. In viata noastra isi fac loc propriile trairi, care ne aduc primele dezamagiri si suferinte. La varsta adolescentei ne este greu sa acceptam ca parintii nu sunt intocmai asa cum ne-am dori. Nu au o stare materiala buna, un statut social anume, ei insisi se confrunta cu propriile probleme si greutati, trecand prin dureri sufletesti, pe care noi nu suntem in stare sa le intelegem. A cincea porunca dumnezeiasca ne spune: „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta…”. Daca ne vom cinsti parintii, vom trai mult si bine. De ce? Pentru ca a-i cinsti pe parintii tai inseamna a cinsti insasi viata primita. Acea viata pe care ne-o daruieste Dumnezeu in conlucrare cu parintii nostri. Dumnezeu ne da acest minuat dar al vietii si vrea ca noi sa ne bucuram de el. Sa apreciem acest dar si sa-I fim recunoscatori, chiar daca noua ne pare ca anume cu noi Dumnezeu a fost nedrept, ca incercarile si greutatile cu care ne confruntam sunt peste puterile noastre. In viata exista momente fericite, dar si zile mohorate, zile in care nu mai esti in stare sa inabusi lacrimile durerii, momente cand pare ca tot sufletul devine o rana de nevindecat. Anume atunci familia ar trebui sa reprezinte acel sprijin, care te-ar ajuta sa le depasesti pe toate. Iar daca lucrurile nu se intampla intocmai cum ne-am dori, ne dezamagim, suferim si suntem gata chiar si sa uram. Sa ne uram acest dar al vietii, pentru ca nu suntem in stare sa-l acceptam cu durerea si suferinta pe care-o aduce. Dumnezeu nicicand nu ne da o cruce mai grea decat o putem duce; ea este exact asa cum trebuie sa fie: nici mai grea, nici mai usoara, nici mai chinuitoare, nici mai apasatoare ca a altora. Doar ca aceste lucruri se inteleg si se percep abia dupa ani, abia dupa ce acei pe care nu i-ai putut accepta in viata ta asa cum sunt, au plecat la cele vesnice. Timpul vindeca ranile trecutului. Iar dupa ani nu mai vrei sa-ti amintesti de ceea ce a fost rau, ramanand doar numeroase regrete. La saptesprezece ani e greu sa accepti ca trebuie sa mergi la balul de absolvire in singuratate, ca desi ai mama si tata, alegerea unei cai in viata, a unei meserii, o faci fara un sfat sau o indrumare; ca nu prea are cine sa te binecuvanteze atunci cand, dupa un timp, ai decis sa-ti creezi o familie, si nici la taina cununiei nu-ti sunt alaturi cei care-ti sunt parinti… Dar timpul trece si ranile mai vechi si mai noi se mai uita si se mai vindeca. Si lucrurile care pareau de neiertat, nu mai sunt atat de grave. Dragostea are o putere mare de vindecare, daca ii permitem sa lucreze in sufletele noastre. Plecarea din viata a tatei m-a facut sa inteleg ca toate neintelegerile si certurile care s-au intamplat intre noi nu mai sunt atat de importante, ca supararile si nedorinta de a ierta m-au privat de posibilitatea de a-i spune ca, de fapt, l-am iubit. Poate nu a fost cel mai bun tata din lume, dar a fost tatal meu… De un an nu mai am nici mama… Poate am petrecut prea putin timp fericit impreuna, dar atat cat erau in viata, mereu mai exista o speranta ca totul poate fi si altfel. Insa moartea nu ne mai ofera nicio sansa de a mai schimba ceva. Aceasta este crucea noastra cand nu stim sa ne iubim parintii. Este crucea suferintei dintre neacceptare si iubire pentru parinti. O cruce care trebuie primita si asumata. Daca as fi stiut ca rugaciunea vindeca, poate as fi reusit cu ani in urma sa deosebesc pacatul de pacatos, sa ma impac cu viata mea, sa vindec viata mea in mine, sa vindec durerea neiubirii cu puterea iertarii. Acum e prea tarziu pentru multe lucruri. Chiar daca Dumnezeu ne vindeca sufletele si ne da speranta unei noi intalniri, totusi ar fi minunat daca am fi reusit sa constientizam importanta iertarii si impacarii cu oamenii din viata noastra asa cum sunt ei, cu pacatele si neajunsurile lor, la timpul potrivit… pentru ca sa nu fie prea tarziu… Te-am iertat, tata, te-am iertat, mama…Te iubesc, tata, te iubesc, mama… Lozan Natalia Cine are parinti, pe pamant nu in gand,Mai aude si-n somn ochii lumii plangand. Ca am fost, ca n-am fost, ori ca suntem cuminti, Astazi, imbatranind, ne e dor de parinti... (Adrian Paunescu)