O persoană poate conta doar pe ea însăși, deoarece doar ea știe ce este mai bine pentru ea. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că trebuie să închidem ochii la suferința celor apropiați. Trebuie doar să cunoaștem măsura în tot ceea ce facem și să nu devenim salvatori pentru toată lumea, uitând de problemele noastre.
Ajutorul poate dăuna atât celui care suferă, cât și celui care oferă ajutorul. Există câteva motive pentru care este bine să renunțăm la salvarea oamenilor, chiar și a celor iubiți.
1. Refuzul ajutorului fără compensație
Orice ajutor și efort trebuie să fie plătit. Nu trebuie întotdeauna să ajuți fără un motiv anume. În jurul unei persoane bune, la un moment dat, se vor aduna mulți oameni care cer ajutor. Aceștia sunt oarecum niște consumatori energetici, hrănindu-se din energia pozitivă, fără a oferi nimic în schimb. Trebuie să-ți respecți limitele, eforturile și timpul tău.
Dacă un prieten solicită ajutor și o persoană știe cum să-l ajute și are toate resursele pentru asta, totuși, ar trebui să se întrebe dacă prietenul său are nevoie cu adevărat de asta.
Motivul pentru acest fapt este simplu: dacă prietenul nu reușește cu ajutorul oferit și eșuează, el poate acuza că a eșuat din cauza serviciului slab al celui care l-a ajutat. Acest lucru poate duce la dezamăgire, certuri și pierderea prieteniei.
Aceeași abordare poate fi aplicată și la sfaturile oferite gratuit. Ce poate obține o persoană din ele? Cel mai probabil, doar negativitate și subminarea propriei sale bunăstări.
2. Refuzul ajutorului pentru persoanele indiferente
Orice bunătate ar trebui să fie întâmpinată cu recunoștință. Dacă cineva oferă ajutor și își dă seama dinainte că cel car cere nu va fi recunoscător și va considera acțiunile ca pe ceva normal, atunci ar trebui să refuze să se implice în problemele personale ale respectivei persoane.
Persoanele indiferente nu vor înțelege niciodată semnificația faptelor bune și nu vor exprima recunoștință. Oamenilor le este necesar să înțeleagă că își vor sacrifica energia și timpul pe care îl puteau folosi în beneficiul lor sau pentru relaxare. Nu trebuie să impui propria implicare. Câteva cuvinte ar trebui să fie suficiente pentru a înțelege că ajutorul va fi unilateral.
3. Refuzul ajutorului în lipsa certitudinii că acesta va fi făcut corect
Dacă cineva decide de bună voie să ajute pe cineva, trebuie să aibă certitudinea că va reuși să facă acest lucru cu succes. Nu ar trebui să-și asume angajamente imposibile, mai ales dacă, și fără ele, persoana poartă deja o greutate enormă a responsabilităților și problemelor vieții sale.
În cazul în care cel care cere ajutor insistă asupra ajutorului, el trebuie informat cu privire la situația de viață a celui care vrea să ajute, explicând că solicitarea sa nu poate fi îndeplinită sau ar putea să aducă prejudicii suplimentare, ceea ce ar agrava și mai mult situația sa. O explicație simplă și constructivă, împreună cu scuze tacticoase, poate ajuta în această situație dificilă.
Aceste aspecte menționate mai sus pot părea egoiste. Cu toate acestea, ele nu sunt deloc așa. Ele îi amintesc omului că fiecare acțiune și chiar cuvintele sale consumă timp și energie. Nu trebuie să le irosim fără a le reînnoi, deoarece acest lucru perturbă armonia internă și adaugă probleme suplimentare.