După ce aduc pe lume un copil, părinții au datoria de a-l modela și de a-l îndruma prin viață, cel puțin în prima parte a vieții. Iar cea mai bună metodă de modelare a copilului este prin puterea exemplului. Părinții trebuie să fie un exemplu pentru copiii lor, trebuie să dea dovadă de bunătate, dacă vor ca și copiii să fie buni.
Noi am identificat care sunt cele mai importante lucruri pe care părinții trebuie să le transmită copiilor. Iată care sunt acestea:
1. Dragostea
Primul lucru este dragostea. Cred că înțelegem cu toții cam ce înseamnă dragostea. Iubirea și acceptarea propriilor copii reprezintă o datorie sfântă a părinților. Dacă nu știți cum să iubiți, învățați. Nu căutați metode de a înlocui dragostea sau motive pentru a nu vă iubi copiii.
Dragostea este totul pentru noi și fundamentul fundamentelor. Dacă nu există dragoste, conflictele și problemele cu copilul nu vor înceta să apară. Dacă există dragoste, rezultatul pozitiv al relațiilor dintre părinți și copii este garantat. Prin dăruirea dragostei lor către copil, părinții contribuie la formarea unei personalități sănătoase și puternice.
2. Disciplina
Al doilea lucru pe care trebuie să-l transmită copilului este disciplina sau auto-disciplina. Auto-disciplina nu se transmite prin predici, rugăminți, șantaj etc., ci doar prin exemplul personal. Adesea, întâlnim situații amuzante când părinții nedisciplinați și neorganizați se plâng și se enervează că nu pot disciplina copiii.
Disciplina se integrează cu succes în viața copilului doar atunci când acesta simte că este iubit. Acolo unde nu există iubire, toate încercările părinților de a învăța copilul disciplină și responsabilitate conduc la conflicte.
De ce este așa? Când copilul simte iubire din partea părintelui, el percepe tot ceea ce vine de la părinte ca un lucru bun, ca beneficiu pentru el însuși, el știe că părintele îi vrea binele. Dar când nu există iubire, nu există nici încredere în părinte, așadar copilul nu va asculta de părinte.
3. Înțelepciunea
Al treilea lucru pe care trebuie să-l transmită copiilor este înțelepciunea. Prin înțelepciune, mă refer la o perspectivă psihologică sănătoasă asupra vieții, cu un minim de restricții, complexe, frici, etc. Dar cum pot face asta părinții care au complexe și temeri în exces?! Majoritatea sunt în această situație.
Un părinte poate învăța și transmite copiilor doar ceea ce există în propria lui credință. Adică, dacă un părinte nu este bun, atunci nu poate învăța copilul să fie bun, iar aceasta este o problemă enormă. Natura a demonstrat de mult timp că “din măr nu vei culege portocale”.
Părinții corecți își conștientizează limitările în ceea ce privește procesul de “educare” și înțeleg că pentru dezvoltarea reală a copilului, acestuia îi trebuie surse “externe” de înțelepciune. Găsirea unei surse de înțelepciune în timpurile noastre nu este chiar atât de dificilă.
Important este ca părinții să aibă măcar niște idei despre diferența dintre înțelepciunea superioară și variantele diverse de imitații, care în zilele noastre, din păcate, sunt în număr nelimitat.
Aici vin în ajutor bunicii sau educatorii de la grădiniță, care contribuie foarte mult la formarea și educarea copilul, când acesta este încă ușor de modelat.
