Zeci de usi, sute de geamuri, in functie de cat a visat, sperat, dorit sau construit fiecare… Fa-ti timp sa te rogi, sa iubesti, sa razi, sa crezi, sa vezi lumina din viata oamenilor!

Trupul este partea fizica care gazduieste sufletul, este frumosul exterior, frumosul aparent. Sufletul insa… sufletul este miezul fiintei. Sufletul este cel care da frumusete si viata trupului. Sufletul este cel care ne alege pe noi. El este cel care trebuie hranit, trebuie hidratat, trebuie rasfatat, trebuie leganat si trezit la viata. Sufletul este cel care ne pune lumea in miscare. Sufletul este cel readus la viata intr-o alta existenta. Toate lectiile pe care le acumulam, toate experientele prin care trecem, toate drumurile pe care le strabatem, toate usile pe care le inchidem si toate ferestrele pe care le deschidem au ca scop dezvoltarea si evolutia sufletului. Iar sufletul, sufletul are si el o varsta… Si ce inseamna varsta sufletului? Are ea de face cu numarul de vieti in care am revenit pe pamant? NU. Varsta sufletului reprezinta nivelul de experienta si cunostinte pe care un suflet le-a acumulat de-a lungul existentelor sale. Cu toate acestea, nu putem spune ca un suflet este mai batran sau mai tanar decat altul, mai evoluat sau mai putin evoluat decat altul, ‘peste’ sau ‘sub nivelul’ unui alt suflet, aproape de iluminare sau departe de iluminare. Nu exista grad de comparatie intre suflete. Fiecare suflet are o stare anume de a fi, se afla pe o pozitie unica si diferita in acest ciclu continuu al reincarnarilor. La fel ca un suflet batran, un suflet copil poate fi considerat un suflet evoluat. Un suflet prunc isi poate invata lectiile mai repede si mai bine decat un suflet matur. Asa cum trupul are o varsta si sufletul are o varsta. (Foto interior si front: Strandell) Varsta sufletului este total diferita de varsta trupului. O persoana tanara poate avea un suflet batran, iar o persoana in varsta poate fi posesoarea unui suflet prunc. Situatia ideala de echilibru intre trup si suflet este atunci cand varsta sufletului coincide cu varsta fizica, varsta trupului. Ceea ce difera de fiecare data sunt dimensiunile temporale si spatiale. Ceea ce conteaza cu adevarat in evolutia sufletului sunt lectiile pe care sufletul le are de insusit. De-a lungul unui ciclu complet de reincarnari fizice si periple prin vieti, exista cinci varste ale desavarsirii (evolutiei) sufletului. Fiecare varsta reprezinta etapa de evolutie la care sufletul respectiv a reusit sa ajunga. Iata care sunt Cele Cinci varste ale Sufletului conform site-ului Michael Teaching si cum se caracterizeaza acestea: 1.Sufletele – prunc Sufletele prunc au un fel sincer de a fi si nesofisticat de a fi ce nu cunoaste afectarea. Au o capacitate de intelegere mai dezvoltata decat a sufletelor copil, chiar daca perspectivele lor nu ajung niciodata la maturitatea completa. Prefera sa traiasca simplu, fara complicatii, fara excese sau exuberante. Sufletele prunc considera ca trebuie sa faca bine ceea ce au de facut. Actioneaza corect, iar comportamentul lor este intotdeauna cel potrivit, corespunzator normelor, cliseelor si etichetelor. Nu au bine delimitate notiunile de bine si rau, imprumutandu-le din mediul inconjurator. In prezenta unui numar mare de persoane au senzatia de coplesire, nesimtindu-se pregatite emotional pentru a face fata unui val colectiv de atentie si energie. De aceea, de multe ori, evita contactele cu ceilalti. “Autoritatea” este un cuvant in jurul caruia graviteaza. Nu ii deranjeaza daca cineva sau un ceva anume le traseaza regulile in functie de care ei trebuie sa se comporte, sa actioneze. Depind de altii atunci cand vine vorba de a fi indrumate si ghidate. Dogmele religioase pot reprezenta pentru multe din sufletele bebelus un stil de viata caruia i se dedica cu constiinciozitate. Sufletele bebelus considera ca cei care nu traiesc in conformitate cu aceste credinte vor sfarsi rau. De ce? In conceptia lor, o fiinta este datoare sa incerce sa se integreze in comunitatea careia ii apartine. In viziunea lor, societatea ideala este aceea in care fiecare are un rol bine definit si delimitat, in care exista reguli si legi predefinite, in care fiecare isi cunoaste atributiile si responsabilitatile. De aceea, sufletele bebelus sunt cele care confera stabilitate si structuralitate unei societati. Un mic procent din populatia planetei este format de suflete bebelus (22%), in timp ce sufletele tinere si mature reprezinta un procent de 47%. 2.Sufletele – copil Sufletele copil se tem sa experimenteze noul, fiind reticente in fata schimbarii. Una din lectiile cele mai importante pe care le au de invatat sufletele copil este cea a supravietuirii si a integrarii lor in aceasta lume. In succesiunea lor de vieti, sufletele copil incearca sa se acomodeze cu viata intr-un trup omenesc. Nu au amintiri din alte vieti, iar subconstientul lor este “curat”, fara pata, neincarcat de responsabilitati, karme, dureri, trauma. Sufletele copil isi traiesc viata intens, bazandu-se in mod deosebit pe instincte. De asemenea, Sufletele-Copil nu au un rol social puternic sau bine definit. Un soi de naivitate primitiva ii descrie cel mai bine existenta, iar viziunea sa asupra vietii este una cat de poate de simplista. Sufletul-Copil ii percepe pe cei din jurul sau ca fiind fiinte identice lui. In momentul in care intre el si ceilalti diferentele isi spun cuvantul, apar confuzia si sentimentul de ostilitate. Reactiile sale in fata situatiilor de viata sunt limitate, de multe ori insotite de frica, panica, fuga sau atacuri nejustificata impotriva celor care le creeaza. In general, reactiile sufletelor copil sunt limitate. Sufletele copil sunt incapabile sa dea dovada de sensibilitate si intelegere a chestiunilor morale, etice. Ca si copiii, pot sa faca rau, sa minta, sa insele fara sa-si dea seama ca ceea ce au facut este rau. Sufletele copil sunt lipsite de maturitatea si experienta unui suflet in varsta, de a carui indrumare au nevoie. Necesitatile lor sunt elementare, iar perceptiile lor asupra lumii naive. Majoritatea sufletelor copil de pe planeta se afla in triburile primitive si formeaza 1% din populatie. 3.Sufletele tinere Sufletele tinere au entuziasm, optimism, potentialitate. Se implica. Actioneaza. Au indrazneala. Aplomb. Curaj. Nesabuinta. Totul pentru ele inseamna descoperire. Sufletele tinere nu accepta sa fie indrumate si nici sa le spui ce au de facut. Au maniera proprie in care fac lucrurile. Cred ca totul este posibil si ca pot avea ceea ce vor. Au impresia ca sunt atotstiutori. Sunt impacientati si fara rabdare. Le place sa descopere, sa exploreze, sa testeze noi drumuri. Isi testeaza in permanenta limitele fara a intelege cu exactitate care sunt propriile limite. Nu constientizeaza gradul lor de conectare la univers. Statutul reprezinta o chestiune extrem de importanta pentru ei. De asemenea, lumea externa reprezinta pentru aceste suflete principalul punct de atractie al vietii. ACUM este pentru aceste suflete o chestiune de TOTUL sau NIMIC. Mai mult decat alte varste ale sufletului, pot ajunge sa realizeze multe lucruri. Reusesc sa se dezvolte personal, profesional, financiar. Din sufletele tinere se nasc geniile, marii lideri ai lumii, oameni de afaceri cu viziune, fondatorii imperiilor gigant. Sunt atrase de stralucirea si opulent exterioara. Pentru ei lumea este impartaita in Eu si Tu, dorindu-si ca ceilalti sa le semne. Lectia pe care trebuie sa si-o insuseasca este aceea de a invata cum sa se impuna, cum sa armonizeze cu lumea din jurul lor. La nivel fizic, din cauza unei tinereti agitate si zbuciumate, sufletele tinere au tendinta de a imbatrani intr-un mod nu tocmai frumos. Pentru ca isi doresc sa fie placuti de ceilalti si perceputi ca fiind atragatori, vor incerca sa isi pastreze aparenta tineretii prin diverse metode (tratamente de infrumusetare, operatii estetice, etc.). Majoritatea populatiei globului este reprezentata de suflete tinere. 4.Sufletele mature Sufletele mature se implica trup si suflet in problemele lumii, insa in conditii de stres au nevoie de un refugiu linistit in care sa se poate reculege. Sufletele mature nu sunt atasate atat de mult de lucruri materiale, cautand mai mult confortul spiritual. Au un simt al moralitatii foarte bine dezvoltat. Sunt atasate puternic de ideea de libertate, insa prefera sa se lase dominate decat sa lupte pentru libertate sau sa fie violente. Detin simtul umorului, fac adesea glume si sunt capabile sa rada cu usurinta, din toata inima. Sufletele mature traiesc intens, dramatic, avand totodata senzatia ca ceva le lipseste, ca nu pot fi cu adevarat fericite pe acest pamant. Sufletele mature cauta o semnificatie chiar si in lucrurile cele mai simple, mai banale. Incearca sa inteleaga tot ce vine in contact cu ei. Isi doresc sa CUNOASCA. De multe ori sunt autodidacte, preferand sa descopere prin metode proprii. Sufletele mature au o structura psihologica complexa. De aceea, nu vor fi ferite de confuzie. Sunt atrase de introspectie, avand tendinta de a percepe lucrurile in functie de ceea ce au trait sau ceea ce se afla in interiorul lor. Se cufunda in interiorul lor atunci cand se simt amenintati sau in pericol. Simt adesea nevoia sa se exprime, sa se “gaseasca” pe ei insisi”. In mintea sufletelor mature se nasc adesea intrebari despre sensul vietii, fiind deschise unor domenii precum filozofie, psihologie, arte, etc. Au o mare capacitate de empatie si ii percep pe ceilalti asa cum s-ar percepe pe ei insisi. Sufletele mature sunt atasate de ideea de relatie si au tendinta de a dramatiza lucrurile din punct de vedere emotional. 5.Sufletele Batrane (in varsta) La fel ca si sufletele tinere sau mature, si sufletele batrane pot avea un rol de conducere. Ele prefera insa sa conduca din umbra, intr-un mod pacifist, linistit, mai mult intelectual, artistic, etc, care nu le solicita implicarea totala. Sunt individualiste si considera ca oamenii pot face ceea ce vor atat timp cat nu fac rau nimanui si nu ranesc pe nimeni. Se percep pe ele insele, dar si pe ceilalti, ca facand parte dintr-un intreg. Nu vor sa transforme lumea, ci vor sa o lase SA FIE. Dispun de intelepciune si de un mod profund de a intelege sensul vietii. Atitudinea generala a sufletelor batrane este in general una detasata. Pentru ca au senzatia ca au experimentat mai totul, sufletele batrane se confrunta adesea cu plictiseala, lipsa de rabdare, iritabilitate. Sufletele batrane dispun insa de intelepciune. Reusesc, mai mult decat celelalte varste, sa vada imaginea de ansamblu. Ele isi traiesc viata prin intermediul constiintei. Chiar daca s-au bucurat din plin de el, sexul nu mai reprezinta o prioritate atat de mare pentru sufletele batrane. Intr-o relatie de iubire, Sufletele-Batrane urmaresc comunicarea la nivel spiritual. Afectiunea pe care o afiseaza este mai rezervata, insa mai delicata, mai tandra. Sufletele batrane pun mare pret pe comunicarea si legaturile insesizabile care se creeaza intre oameni. Sufletul batran are tendinta de a se retrage din planul fizic, nedorindu-si sa mai investeasca in lucruri pe care le percepe a fi efemere. Cu un suflet batran legaturile spirituale se creeaza usor. Sufletele batrane dispun de curatenie spirituala. Rareori sunt imorale. Nu acorda importanta aspectului material al vietii. Gandurile, comportamentul si sentimentele Sufletelor in varsta sunt rareori rau intentionate. Au uneori idei fantastice, dar nu si energia de a le pune in practica. Par a fi non-atasate de ceea ce se intampla in jurul lor. In timp de razboi, prefera neutralitatea si aleg sa nu se implice. La nivel fizic, sufletele batrane fie imbatranesc premature, fie insesizabil. Lectia pe care o au de invatat sufletele batrane are de-a face cu “a fi”. Sursa: Garbo.ro Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!
Publicitate

“Nu este nevoie să știi unde mergi. Nu este nevoie să știi de ce mergi. Tot ceea ce e nevoie să știi este faptul că mergi plin de veselie. Dacă faci acest lucru, nu poți greși.”

De cand ne nastem, plecam in cautarea Iubirii

Uneori o gustam bine, alteori ne fac altii pofta de ea. Intelepti sau nu inca, dorim prin tot ce ne sta in putinta sa nu mai provocam durere. Multe din mahnirile noastre esentiale vin din imposibilitatea sau nestiinta de a inchide usi; usi ale trecutului. Inauntrul nostru e mereu curent. Ba usa, ba geamul au ramas deschise.

Zeci de usi, sute de geamuri, in functie de cat a visat, sperat, dorit sau construit fiecare. Usile marilor noastre iubiri, usile marilor dezamagiri, usile ranilor, usile rautatilor, usile mandriei, usile…usile…

Ferestrele curiozitatii, ferestrele pasiunilor trecatoare, ferestrele profesionale, ferestrele credintei, ferestrele…

Nu inchidem usile, nu inchidem ferestrele, decat din cand in cand, brusc sau duios, cate una, vlaguiti sau cu lectia de viata invatata. Uneori cu gust amar, alteori cu poze de dezamagiri sau cu false trairi. Adeseori ne domina ceea ce simtim, nu ceea ce gandim.

Ne intoarcem in trecut pentru a-l intelege, pentru a-l bandaja cu iertare, binecuvantare si iubire si pentru a-l tamadui cu Hristos Euharistic. Daca nu invatam sa inchidem usile trecutului, nu vom vedea cealalta usa ce ni se deschide imbietor in fata si ne tot uitam in urma la cea deschisa cu speranta ca poate, poate cineva sau ceva intra pe ea…

Daca n-as fi fost acolo, daca n-as fi spus asta, daca n-as fi dorit, daca n-as fi fost orbit, daca as fi inteles de ce, daca as fi avut rabdare, daca… si tot asa.

Gandurile, vorbele, atitudinile, daca nu le ordonam, nu le spalam, ne vor acri, oteti, ofili. Tinem usile si ferestrele deschise din orgoliu, din nevoia bolnava de a ne victimiza sau de a da vina pe ceva sau cineva pentru ca lucrurile s-au intamplat altfel decat ne propusesem noi sa se intample si ne vine greu sa credem ca timpul nu se opreste in loc.

Evoluam. Crestem. Invatam din greseli

Chiar daca au fost momente in care am cugetat, fara a actiona evident, nadejdea si rugaciunea sunt telefonul cu care il tinem pe Doamne atent. Ieri eram inteligent asa ca am vrut sa schimb lumea. Astazi sunt intelept asa ca ma schimb pe mine !

Publicitate

In viata, daca iti arati durerile, poti fi considerat slab.

Daca le ascunzi, poti fi considerat insensibil… Asa ca cel mai bine este sa traiesti suferintele cu si in Hristos, iubind pe ceilalti mai mult decat te iubesti pe tine.

Iubirea este cheia cu care intoarcem ceasornicul vietii. Orice nu este iubire este putere a intunericului. Suntem pe pamant ca sa invatam sa iubim. Odata ce invatam sa iubim, murim. Dumnezeu ne ia la El ca sa-L iubim de Dansul in chip desavarsit. Dumirit sau nu, sufletul va face lumina in minte mai devreme sau mai tarziu.

Altruismul, aerul fiintei ontologice ne subliniaza in cursul de la scoala vietii ca esenta ramane aceeasi; dragostea care niciodata nu cade !

Important nu este ce ai facut, simtit sau gandit in viata, ci ceea ce vrei sa faci de acum inainte, dupa ce ai invatat sa fii mai bun, mai plin, mai duios, mai delicat, mai luminos, mai impacat, mai multumit de tine si de cei din jur.

Nu ziua de ieri ne face sa fim cine suntem, desi ar parea, ci in pofida tuturor evidentelor, ce ne defineste este astazi si maine, starea de prezenta continua.

Suflet drag care citesti aceste randuri, oricare ai fi si de oriunde ai fi, nu stiu usile sau ferestrele tale ce cantec canta.

Cunosc doar cantecul frunzelor asezate in simfonie pe pamant dupa ce le-am sarutat cu chitara obrajilor mei…

Sa nu-ti pese niciodata de ce cred altii ! Gura lumii o inchide doar buza mormantului. Viata este ca o carte inchisa din care ei vad doar titlul…

Adevarul il cunosti doar tu. Impaca-te cu Dumnezeu, cu tine insuti si cu cei din jur !

Fa-ti timp sa te rogi, sa iubesti, sa razi, sa crezi, sa vezi lumina din viata oamenilor!

Adevarata fericire nu costa nimic; cand costa ceva nu e adevarata ! Astazi zambetul este fericirea care se afla chiar sub nasul tau.

Bucura-te de minunea de a fi si cauta Bucuria in Potir !

Sursa: Pr. Hrisostom Filipescu

Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Articole
"Învățăm scurtături pentru a ne crește profiturile, cu prețul scăderii calității." „Nu mai vreau nimic” sau cum să-ți găsești puterea de a trăi mai departe - Cu toţii avem zile în care suntem super motivaţi şi foarte productivi, şi zile în care nu avem chef nici măcar să ne ridicăm din pat. Nu avem energie nici să facem lucrurile pe care trebuie să le facem, d-apoi să facem şi altceva în plus. Ne simţim fără chef, fără motivaţie, fără energie să facem ceva. Ţi se pare cunoscut scenariul? Cu siguranţă ai trecut prin aşa ceva, cel puţin o dată în viaţă. Cred că, şi cei mai motivaţi dintre noi, au perioade în care nu au chef să facă nimic, şi se simt uneori blocaţi într-o anumită situaţie sau poziţie. Asta nu înseamnă că e ceva în neregulă cu noi, sau că nu suntem capabili să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am propus să facem. Mult timp m-am simţit rău din cauza că aveam impresia că nu sunt în stare să fac un lucru până la capăt, că nu sunt suficient de capabilă, dacă nu reuşeam să fac în fiecare zi tot ce îmi propusesem. Suntem bombardaţi din toate părţile de mesaje în care ni se spune că pentru a avea succes, trebuie să avem planuri bine puse la punct şi să ne ţinem de ele, să facem în fiecare zi tot ceea ce ne-am propus, şi să nu amânăm niciodată. Sau, am mai auzit ceva de genul că amatorii sunt aceia care îşi fac treaba bine atunci când se simt bine, iar profesionalii sunt aceia care îşi fac treaba bine indiferent de felul în care se simt. Poate aşa este. Însă, cu siguranţă fiecare profesional a fost mai întâi, un amator. Şi, consider că, oricât de profesionali am fi, suntem în primul rând oameni, şi avem dreptul, ca din când în când, să ne comportăm ca nişte fiinţe cu emoţii şi stări schimbătoare, să le acceptăm şi să nu ne mai învinovăţim pentru că le avem. Mi-a luat mult timp să înţeleg că nu e nimic greşit în a avea momente sau perioade în care nu mă simt motivată şi nu mă simt energizată să fac nimic. Nici natura nu este mereu “fericită” şi binevoitoare, şi ea are perioade când e însorită şi ne încălzeşte şi ne desfată cu calmul şi liniştea ei, şi are perioade când e “furioasă”, se dezlănţuie, distruge totul în calea ei. Trăim într-o lume a contrastelor; avem BINE, dar avem şi RĂU, avem CALD, dar avem şi RECE, avem LUMINĂ, dar avem şi ÎNTUNERIC. Nu se poate să fie una fără cealaltă. Şi cu siguranţă, chiar dacă poate nu înţelegem, e mai bine aşa. Dacă nu am avea întuneric, nu am aprecia aşa de mult lumina. Dacă nu am avea rău, nu am şti să apreciem binele. Dacă nu am avea perioade de “lipsă de chef”, nu am mai fructifica la maxim perioadele în care suntem plini de motivaţie şi energie. Nu e mereu uşor să ne păstrăm motivaţia, însă şi atunci când o pierdem, trebuie să conştientizăm, în primul rând, că este doar o stare trecătoare, că e doar temporar şi că asta nu înseamnă că nu suntem în stare să facem ceea ce ne-am propus, sau că nu vom duce lucrurile la bun sfârşit. Iată câteva lucruri de luat în seamă, atunci când simţi că nu ai chef de nimic şi că nu eşti motivată să faci nimic. 1. Acceptă situaţia! Acceptă că asta simţi în acest moment, aceeptă-te cu imperfecţiunile tale, şi renunţă să te mai învinovăţeşti. Nu suntem perfecţi, suntem oameni cu toţii, şi avem şi momente de slăbiciune, şi cu toţii mai şi greşim uneori. Şi asta este chiar bine, cum altfel am învăţa dacă nu am face niciodată nimic greşit? Nu te învinovăţi! Acceptă-te aşa cum eşti, şi mergi mai departe! 2. Ia o pauză! Atunci când simţi că nu ai deloc chef să faci nimic, că nu ai energie să te duci să faci piaţa, sau să mergi la sală, chiar dacă ştii că este important să faci aceste lucruri, permite-ţi să iei o pauză de la toate. Ai dreptul să nu faci ceva, dacă chiar nu simţi că ai chef şi energie în acel moment să le faci. Nu e capătul lumii dacă azi nu ai avut chef să faci curat în casă, sau să te duci la sală. Permite-ţi să iei o pauză, să stai să leneveşti, să te uiţi la un film, fără să te învinovăţeşti că azi nu ai făcut ceea ce trebuia să faci. Nicio problemă, vei face mâine, sigur vei fi în altă dispoziţie. 3. Schimbă scenariul! Dacă te simţi blocat, şi nu ai chef să faci nimic, încearcă să schimbi locul de unde îţi desfăşori activitatea. Dacă nu îţi mai place să mergi la sala la care mergi, încearcă să mergi la alta. Schimbă mobila în cameră, dacă nu te mai simţi bine acolo, schimbă camera din care scrii, dacă acolo nu mai ai chef să o faci, sau ieşi în parc sau în aer liber să faci o activitate care îţi place. Schimbarea de scenariu va stimula creativitatea. 4. Reaminteşte-ţi DE CE-ul. Cu siguranţă ai început să faci un lucru dintr-un motiv. Reconectează-te la acel motiv. Fă o listă cu motivaţiile tale, de ce faci ceea ce faci, şi atunci când simţi că nu ai chef şi energie să faci nimic, reciteşte acea listă. Asta te va face să te simţi din nou motivată. Şi chiar dacă nu te vei reapuca imediat de acel proiect, sau nu vei face imediat ceea ce îţi propusesei să faci în acea zi, îţi va da o stare de bine. 5. Reevaluează! După ce te-ai uitat din nou pe lista DE CE-urilor, îţi poţi da seama că circumstanţele sau situaţia s-a schimbat şi că scopul sau proiectul la care lucrai nu mai este important. În acest caz, renunţă la el! Nu este nimic greşit să nu termini un proiect dacă realizezi că nu ţi se mai potriveşte sau nu se mai potriveşte cu noua direcţie pe care a luat-o viaţa ta. Te vei simţi mai puţin vinovată dacă vei renunţa la acel proiect, decât dacă încerci să îl continui, dar nu reuşeşti să o faci, din cauză că îţi lipseşte cheful şi motivaţia pentru el. 6. Recompensează-te! Dacă într-o zi nu ai chef să faci nimic, şi totuşi te ambiţionezi să faci ceva, nu uita, când ai terminat de făcut acel lucru, să îţi oferi o recompensă. Ceva ce îţi place ţie, mers la un film, mâncat o prăjitură care îţi place, ieşit la un suc cu prietenii. Dacă tot ai făcut ceva ce nu aveai chef să faci, meriţi un premiu pentru asta, nu? Tu ai zile în care simţi că nu ai chef să faci nimic? Ce faci atunci? Te motivezi să faci totuşi ceva, sau îţi oferi prilejul de a nu face nimic? Sursa: eustiu.com Ce ai mai adauga la acest articol? Scrie-ne parerea ta in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna despre viata! Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare articole de la noi, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!