Totul în viață se întâmplă cu un scop. Acela de a învăța…

"Am comis cel mai grav dintre pacatele pe care le poate comite un om: n-am fost fericit." – Jorge Luis Borges; Cu totii vrem sa vindecam lumea si sa o facem un loc mai bun. Si este vital. Cu toate acestea, inainte de a incepe sa incerci sa intri pe scena mondiala, sa te implici in viata familiei, a prietenilor si in cateva cazuri, a unor persoane pe care nici macar nici macar nu le cunosti, este foarte important sa iei aminte la tine insuti. Te simti drenat de toata lumea care are nevoie de ceva sau de cei care vor ceva de la tine? Limitele noastre sunt foarte sensibile atunci cand plutim pe bule sensibile si de ingrijorare. Bulele toxice incep sa explodeze. Chiar daca ne convingem ca este benefic , curand apar luminile rosii si totul se va opri. Simti ca nimanui nu-i pasa cand de fapt tu esti cel care are intr-adevar o problema. Poarta-te cu tine insuti cum te porti cu ceilalti Toata lumea vrea sa fie placuta, dar nu uita ca poti aborda cu usurinta aceasta misiune intr-un mod cu totul si cu totul gresit. Mai intai, trebuie sa te concentrezi pe relatia cu tine insuti si sa te placi pe tine inainte de a-i face pe altii sa te placa. Dar intreaba-te, de fapt te placi? Cu mai multa stabilitate interioara, ajungi sa fii mai putin un roller coaster emotional. Schimba negativitatea; controleaza-ti sentimentele si emotiile. Fericirea nu depinde de factori externi. Aceasta este legata in mod direct de sentimentul tau de multumire. Este posibil si usor sa fii fericit doar cu tine insuti. Trebuie sa accepti cine esti si sa cresti. Mintea ta nu poate fi pur si simplu adaugata. Oamenii nu pot explora modul in care te simti si cum iti merge, pot doar sa faca presupuneri. Suntem constant impotmoliti de nevoile altora. Timpul, energia si spatiul nostru nu lasa loc productivitatii personale. O cale cruciala spre fericirea personala este invatarea artei blande de a spune nu. Este minunat sa obtii complimente de la ceilalti, dar daca trebuie sa te bazezi pe validarea celorlalti pentru determinarea bunatatii personale, poti ajunge cu usurinta intr-un roller coaster emotional. Atunci cand te apreciezi pe tine insuti, nu te indepartezi inutil de la drumul tau si oamenii incep sa te placa pe tine cel real. Exista o lipsa de autenticitate in gesturile tale daca te camuflezi in functie de gesturile diferitilor oameni de care esti inconjurat. Vindecarea cicatricilor produse de sacrificiu Cand esti prea ocupat concentrandu-te asupra nevoilor tuturor oamenilor din jurul tau, cum ar fi sotul/sotia, copiii si prietenii, te gandesti mult prea putin la tine insuti si la propriile nevoi. Nobilele melodii ale sacrificiului de sine au un ritm sufletesc, nu-i asa? Suntem invatati si indradacinati sa avem in vedere grijile celorlalti inaintea nevoilor proprii. Ai observat ca oamenii care se sacrifica in mod obisnuit primesc cel mai scurt bat atunci cand decid sa facac ceva pentru ei insisi si sa iasa sa se joace? Ei devin jucatorii de rezerva si de stand-by, iar cei care par a fi cel mai egoisti ajung in topuri. Gandeste-te la asta. Ai fost invatat ca este egoist sa te gandesti la tine insuti. Poate doresti sa-i pui pe ceilalti inaintea ta, dar retinerea propriilor nevoi va fi o negare a propriei persoane. Este o afirmatie facuta lumii ca tu nu contezi. Acum, sa examinam care sunt nevoile noastre emotionale. Daca nu esti clar cu privire la nevoile tale emotionale fata de tine, nu esti clar nici fata de ceilalti. Pentru a te dezvolta in jocul vietii, trebuie sa rezolvi conflictele, sa fii constient de nevoile tale emotionale si sa te asiguri ca acestea sunt satisfacute. In cele din urma, privesti sprijinul oferit ca fiind cuvenit celorlalti, in timp ce iti percepi propriile nevoi ca fiind egoiste. Daca nu-ti pretuiesti nevoile, nimeni nu le poate aprecia. Oamenii ne trateaza in modul in care cerem sa fim tratati. Daca ne tratam ca si cum nu avem valoare, altii ne vor trata in acel mod excesiv. Si atunci suntem frustrati cand nu avem respect. Altii te trateaza fara nici un fel de consideratie fata de nevoile tale pentru ca, in cele din urma, tu esti cel care nu isi ia in considerare propriile nevoi. Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Publicitate

Viața ne învață lecții în fiecare secundă a ei.Viața ne învață lecții în fiecare secundă a ei.

Nimic nu e întâmplător, accidental sau coincidență!

Orice ni se întâmplă are un scop bine definit. Este alegerea noastră cum și ce vrem să vedem, ce credem și cum vom proceda în viitor. Putem alege să evităm sau să omitem să vedem și altceva decât că totul e o eroare a Universului. De obicei alegem varianta care ne place, ni se potrivește cu dispoziția din acel moment și cu gradul de prezență a noastră în propria existență.Putem opta să vedem peste tot semne și semnale, chiar și pe cele care nu sunt ale noastre.Putem înțelege mesajele, sau le putem interpreta astfel încât să se adapteze după ego-ul nostru.Sau putem, pur și simplu, să tăcem și să privim cu ochi obiectiv ce ni se întâmplă.

Ca de obicei, totul este o alegere.

În loc să alegem să fim supărați pe viață, pe oameni, pe situații, pe sistem, etc., nu am avea mai mult de câștigat dacă am sta puțin să vedem ce avem de învățat din cele ce ni se întâmplă? Furia, supărarea, disperarea, dezamăgirea, frica, sunt consumatoare de energie și ocupă atât de mult loc în mintea umană încât blochează accesul la conștiință, la orice „voce” a rațiunii. Hai să ne imaginăm că am luat o hotărâre neinspirată, iar consecințele ei au fost foarte neplăcute.

În loc să stăm, să vedem unde am greșit, de ce, când, și cum, pentru a nu se mai repeta situația, ne lăsăm invadați de furie, regrete, păreri de rău, mustrări de conștiință pe care nu numai că nu le oprim, dar începem să le hrănim, să le amplificăm, până ce devin atât de mari în ochii noștri încât ne blochează să mai vedem și altceva. Ca și cum în fața ne-a apărut brusc un obstacol atât de mare încât ochii nu mai pot vedea dincolo de el. Și, în loc să-l ocolim, să-l evităm, să găsim o altă cale, ne oprim și ne plângem de nenorocirea ce s-a abătut peste noi transformându-ne viața în calvar.

Alegerea reacției și a comportamentului în fața acestor probleme apărute ne aparține.

Totul în viață se întâmplă cu un scop: acela de a învăța pentru a deveni mai buni, pentru ca și noi, la rândul nostru, să-i putem învăța pe alții, să-i îndrumăm atunci când vor ajunge în fața unor obstacole (aparent) de netrecut ale vieții. Nimic nu se întâmplă pentru a ne face pe noi să ne simțim mizerabil, victime sau învinși ai sorții, vieții sau Universului.Lucrurile nu se întâmplă cu dedicație specială numai pentru noi din partea karmei. Ar fi bine să încetăm să ne mai credem atât de speciali încât să ne imaginăm că totul ni se întâmplă numai nouă.

Publicitate

Nimic nu ni se întâmplă fără ca noi să fi generat acea situație prin hotărârile și deciziile luate de-a lungul anilor.Dacă vom susține non-stop că noi nu avem nicio vină pentru ce ni s-a întâmplat, ne vom înconjura voit de obstacole ce ne vor împiedica să luăm hotărâri optime pentru devenirea noastră, ca oameni.Iar dacă nu ne oprim să vedem unde și ce am greșit, vom atrage în viața noastră disperarea, ura și disprețul față de viață.

Și din această stare, cum vor arăta hotărârile pe care le luăm pentru viitor?

Din furie nu poate rezulta calm; din disperare nu se obține înțelepciune. Regretele nu generează stare de bine și de deschidere către viitor; mustrările de conștiință nu vor conduce către alegeri inspirate.Din stările negative rezultă doar trăiri negative, iar hotărârile rezultate nu pot fi decât la fel. Dar dacă ne-am folosi înțelepciunea, pe care (se presupune că) o avem, putem opri expansiunea furiilor și a regretelor stând și analizând situațiile și dizolvând, astfel, pesimismul.

Acceptarea situațiilor trecute, a emoțiilor și gesturilor din spatele lor, duce la anihilarea acelor trăiri, la rezolvarea și acceptarea situațiilor neplăcute, și la dizolvarea acelor obstacole care au blocat vederea clară a viitorului.Doar așa se poate învăța ceva din experiențe, și nu acumulând disperare, nemulțumire, dispreț față de viață, de semeni și de noi înșine, sau învinuind în dreapta și în stânga pentru nenoroc. Totul în viață se întâmplă cu un scop: acela de a învăța lecția acceptării și a pășirii mai departe, în ciuda obstacolelor reale sau imaginate pe care le întâlnim pe drumul vieții.

Putem alege între a ne irosi timpul și energia cu furii inutile, care nu rezolvă nimic, sau să vedem care este lecția de învățat și de ce tocmai acum ne-a fost scoasă în cale.

Orice ni se întâmplă are un scop bine definit.

Nimic nu e întâmplător, accidental sau coincidență. E doar viața ne învață lecții în fiecare secundă a ei.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
LifeStyle