“Mama este comoara dumnezeiască, o comoară pe care nici un om n-ar îndrăznii s-o târguiască.” – Helen Hunt Jackson
Te-a visat ani intregi, inca de cand era o fetita cu o jucarie in brate. In visele din copilarie inchidea ochii si te vedea. Te-a purtat in trupul ei firav si ai facut-o sa ii fie rau in fiecare dimineata, saptamani intregi. Te-a adus in aceasta lume printr-o durere intense, dar cand a auzit ca planga si ti-a vazut fata incretita a uitat totul si a plans cu lacrimi de bucurie.
Te-a hranit la sanul ei si nopti intregi nu a dormit din cauza ta. Se furisa la ore tarzii in camera ta doar pentru a se asigura ca esti in siguranta… si te vedea ca fiind cel mai frumos copil de pe pamant. A trecut prin iad cand aveai febra ore intregi si ii zambea tatalui tau cand dimineata el o intreba: “Ai dormit bine azi-noapte?… stiind ca ea te-a vegheat toata noaptea. Cumva stia momentul in care ai nevoie de ea si venea la tine, chiar si in mijlocul noptii… totul pentru ca tie sa iti fie bine.
In timpul ierii, te imbraca cu toate hainele pe care le avea prin casa doar pentru a nu raci… iti verifica temele, te ducea la scoala si se juca tot timpul cu tine. Te ajuta sa te speli pe dinti. Ti-a schimbat scutece si a spalat haine murdare, pe care nimeni altcineva nu le-ar fi atins fara a imbraca un costum chimic.
Si cine strangea toate jucariile pe care tu le aruncai prin intreaga casa?
Cand pregatea masa, tie iti dadea copanelele, tatalui tau pieptul… si ea spunea ca prefera aripile de pui.
Chiar crezi asta? Pana si ultima bucatica de placinta ti-o dadea doar tie, convingandu-te ca nu ii este foame.
Ea te asculta cand nimeni nu avea timp pentru tine. Ea a crezut in tine cand toti te-au parasite si s-a rugat pentru tine chiar si atunci cand nu aveai nevoie de nimic. Te-a facut sa stii sa iubesti, sa intelegi ca viata poate fi frumoasa, sa iti asumi resposanbilitati si sa ai incredere in oameni.
Era tot timpul ingrijorata cand intarziai de la scoala.
Ea a facut din tatal tau un om mai om… si el nu ar fi fost niciodata asa fara ea. I se rupee inima cand vedea cat de repede cresti. A spalat munti de haine si de vase. A facut mancare pana si pe cele mai toride zile de vara si niciodata nu s-a plans.
Cele mai sincere rugaciuni erau in semn de recunostinta pentru tine. Umplea casa de parfum si frumusete in fiecare zi. Ochii ei erau tot timpul luminosi, fericiti si plini de viata. Nu a plans niciodata in fata ta, desi de multe ori se furisa si suferea in tacere.
Statea zile intregi in bucatarie inainte de sarbatori doar pentru a face mancarurile care tie iti placeau… iar la masa tu luai de doua-trei ori si apoi fugeai in oras cu prietenii.
Purta rochii vechi astfel incat tu sa ai o noua jucarie. Nu mergea in vacante pentru ca tu sa mergi in tabere. Isi limita cheltuielile pentru ca tu sa faci tot felul de cursuri. Purta o pereche de pantofi ani la rand… nu si-a abandonat niciodata familia si nici nu a renuntat la a crede in casnicia ei chiar si atunci cand tatal tau era insensibil cu privire la nevoile ei.
Toate aceste sacrificii fac din mama o femeie sacra! Pretuieste-ti mama! Mergi si spune-i cat de mult o iubesti!
