Propolisul – un miracol pentru corpul nostru – poate trata in jur de 200 de afectiuni

Publicitate

Produs apicol miraculos, propolisul este unul dintre cele mai puternice medicamente naturale, eficienţa sa fiind demonstrată în circa 200 de afecţiuni.

Propolisul este lipicios, are o culoare maronie si un miros aromat de rasini. Pentru a putea produce propolis, albinele culeg o substanta aromata cu aspect de rasina de pe cel putin 20 de specii de plante, printre care plop, salcie, prun si arin. Aceste materii rasinoase sunt apoi prelucrate de albine in acelasi timp cu mierea.

Propolisul contine flavonoide, aminoacizi, substante antibiotice, acizi grasi, fier, calciu, magneziu, siliciu, staniu, vitamine (A, B, E, PP) si multe alte substante benefice pentru organism

Adevărat „protector al vieţii”, propolisul a fost folosit cu succes în tratamentul unor boli cum ar fi:

Domeniul ORL

  • Afte comune recurente cronice
  • Glosodinii
  • Herpes labial recurent
  • Moniliaza
  • Parodontopatii cronice periferice
  • Stomatite dupa amigdalectomii
  • Stomatite ulceroase
  • Stomatite ulceronecrotice
  • Otorinolaringologie
  • Amigdalita acuta
  • Inflamatia acuta a urechii mijlocii
  • Faringite cronice
  • Faringite post-traumatice
  • Hipoacuzie (auz slab)
  • Infectii cu virusul Influenza
  • Laringite cronice
  • Mezotimpanite
  • Otite medii cronice supurate
  • Otite cronice cu mezotimpanite acute
  • Otite difuze externe
  • Otite eczematoase difuze externe
  • Perforatia traumatica a membranei timpanului
  • Rinite alergice cronice
  • Rinite hipertrofice cronice
  • Rino-faringite cronice
  • Rino-faringite hipotrofice cronice
  • Rino-faringo-amigdalita acuta
  • Rino-faringo-amigdalite cronice
  • Rino-sinuzite alergo-infectate hiperplastice cronice
  • Sindrom cohleo-vestibular

Oftalmologie

  • Afectiuni inflamatorii microbiene ale polului anterior al ochiului
  • Afectiuni inflamatorii microbiene ale anexelor oculare
  • Afectiuni inflamatorii virale ale anexelor oculare
  • Afectiuni inflamatorii virale ale polului anterior al ochiului
  • Arsuri oculare
  • Arsuri ale anexelor oculare
  • Sechele ale herpesului oftalmic
  • Traumatisme oculare
  • Traumatisme ale anexelor oculare

Boli infecţioase

  • Herpes Zostere
  • Hepatite
  • Salmoneloze
  • SIDA
  • Lepra
  • Tuberculoza
  • Malarie
  • Trichomoniaze
  • Tripanosomiaze

Boli pulmonare (Pneumologie)

  • Astm bronsic
  • Bronsiectazii
  • Bronsita astmatica
  • Endo-bronsite nespecifice
  • Infectii cu virusul Influenza
  • Pneumonii nespecifice
  • Pneumonii cronice nespecifice
  • Traheite
  • Tuberculoza pulmonara

Afectiunile aparatului digestiv

  • Colite subacute si cronice
  • Constipatie
  • Gastrite
  • Ulcer gastro-duodenal

Ginecologie

  • Dureri vaginale post-operatorii
  • Eroziuni cervicale
  • Leucoree
  • Rani greu vindecabile dupa operatii chirurgicale in sfera ginecologica
  • Trichomonas vaginalis
  • Vaginite

Dermatologie

  • Alopecie in spoturi
  • Alopecie totala
  • Arsuri si opareli
  • Eczeme
  • Escarie
  • Foliculite
  • Furuncule cronice
  • Hidroadenite
  • Hiperkeratoza
  • Intertrigo (la sugari)
  • Lupus eritematos
  • Neurodermite
  • Piodermite
  • Radiodermatite
  • Tuberculoza cutanata (ca si adjuvant)
  • Ulcer cronic al gambei
  • Ulcer trofic
  • Verucoza

Radiologie si radioterapie

  • Leziuni provocate de radiatii
  • Radiodermatite

Oncologie

Publicitate
  • Tumori produse de factori externi ca : virusuri, bacterii, substante chimice, radiatii etc.
  • Tumori produse prin slabirea sistemului imunitar.
  • Tumori ce au ca origine epiteliile (pielea), sau/si endoteliile (mucoasa).

Administrarea propolisului

Exista doua cai principale de administrare a propolisului: interna si externa. Calea de administrare “interna” semnifica faptul ca propolisul patrunde adanc in organism, pana la nivelul oaselor, rinichilor, inimii si creierului. Administrarea “interna” inseamna nu numai administrarea orala sau prin nas (inhalatii) a propolisului, dar de asemenea prin anus sau vulva (ca in cazul supozitoarelor rectale sau vaginale), sau prin injectii. Administrarea “externa” semnifica faptul ca propolisul este aplicat pe piele si/sau “orificiile” superficiale: urechile si ochii (sacul conjunctival).

Cand propolisul este folosit ca protector al membranelor celulare, trebuie sa intelegem ca este important sa utilizam cateva metode, “vehicule” pentru a atinge “tintele”: celulele, tesuturile, organele, sistemele ce se afla in dizarmonie.

Deoarece toleranta la propolis este destul de ridicata (chiar si 1 gram/Kg greutate corporala/zi poate fi tolerat), cantitatea de propolis poate sa varieze in limite largi in functie de scopurile terapeutice (in unele tipuri de cancere este necesar sa se administreze mari cantitati de extract de propolis – tincturi).

Propolisul brut (3-10 grame/zi) poate fi inghitit dupa ce a fost mestecat 5-20 minute.

Pentru tinctura de propolis 5-50 %, doza este de 5-30 picaturi, de trei ori pe zi, intre mese, intr-o lingurita de apa sau ceai In unele tipuri de cancere este necesar sa se administreze mari cantitati de extract de propolis (tincturi). Citeşte AICI despre regulile administrării propolisului şi contraindicaţii.

Sanatatea noastra depinde de sanatatea mediului inconjurator, iar albinele ne ofera indicii esentiale cu privire la starea mediului in care traim. Prin simpla lor prezenta ne dam seama ca in acel loc nu exista poluare, nu degeaba mai sunt numite si „farmacistii primaverii”.

Fizicianul Albert Einstein, laureat al premiului Nobel, spunea inca din 1924: „Daca albina va disparea vreodata de pe pamant, omul mai are de trait doar patru ani”.

Savantii din zilele noastre ii dau dreptate, pentru ca micile insecte de doar 12 mm polenizeaza peste 80% dintre pomii fructiferi si din plantele de cultura de pe planeta, fiind astfel „regizorii” ecosistemului nostru.

Apiterapia este denumirea medicala a folosirii produselor albinei melifere pentru combaterea bolilor si pentru vindecarea ranilor. „Mai ales mierea – pentru vindecarea ranilor, propolisul – ca antibiotic natural, dar si intepaturile de albina ca forma a acupuncturii, sunt metode apiterapeutice”, explica dr. Stefan Stangaciu, presedintele societatilor germane si romane de Apifitoterapie.

Mierea – Regleaza colesterolul: Studiile clinice arata ca mierea actioneaza favorabil asupra metabolismului grasimilor, respectiv asupra nivelului colesterolului. De asemenea, laptisorul de matca reduce colesterolul „rau” si chiar tensiunea arteriala. Alunga migrenele si carceii: Cu fiecare lingura de miere consumata, organismul primeste si mai mult magneziu – o binefacere pentru musculatura – si este stimulata producerea serotoninei la nivelul creierului, ceea ce anuleaza toate „sansele” de migrene.

Slabeste cu miere: Mierea influenteaza nivelul glicemiei si productia de insulina, astfel incat nu apare senzatia de foame puternica.

Propolisul – Remediu pentru psoriazis si arsuri usoare: Cules de albine, acesta protejeaza florile si mugurii firavi impotriva bacteriilor si ciupercilor – acelasi efect il are si asupra afectiunilor pielii, ca psoriazisul sau arsurilor usoare.

Veninul de albine – Vindeca reumatismul: Veninul de albina, folosit direct ca intepatura sau ca injectie subcutanata, alina durerile acute ale oaselor si articulatiilor care apar in cazul unor forme de reumatism, artrita sau artroza.

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
Sanatate

Psihologii spun ca iubirea neîmpărtășită se transformă în ură, furie sau tristețe

Publicitate

„Nu astepta. Niciodată nu va fi timpul potrivit”– Napoleon Hill

Poate cea mai importantă nevoie a omului este de a găsi pe cineva care să îl iubească și pe care să iubească la rândul lui. Realitatea este mult mai complexă: sunt mulți care trăiesc povești frumoase de dragoste, mulți care trăiesc povești în care uneori au parte de momente neplăcute și mai sunt și acele povești în care, din diverse motive, iubirea nu pare să învingă, așa cum am fost obișnuiți de producțiile Disney.

În opinia psihogului Andra Tănăsescu, atunci când iubirea încetează să se mai manifeste, atunci când aceasta scade în intensitate, dispare sau nu este împărtășită, sentimentele celui care este rănit se transformă în altceva.

“Fie că vorbim despre ură, fie că vorbim despre furie ori tristețe, iubirea neîmpărtășită dă naștere unui sentiment profund de durere și dezamagire. Atitudinile și reacțiile în aceste situații diferă de la om la om, fiecare având o metodă proprie în care se manifestă și în care face față acestor emoții”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Cum este posibil ca iubirea sinceră să se transforme în ură sau antipatie?

Iubirea nu se poate spune că dispare, nu în adevăratul sens al cuvântului. Aceasta se confruntă cu obstacole, iar acestea influențează direcția pe care o apucă iubirea celor doi parteneri. Lipsa de comunicare, lipsa de ascultare interesată, lucrurile nespuse, emoțiile neexprimate, toate contribuie la destrămarea calității iubirii dintre doi parteneri de viață.

Totuși, întrebarea persistă: Ce se întâmplă când iubirea își pierde din intensitate din cauza comportamentelor de acest tip?

“Răspunsul, deși nu neapărat plăcut, este simplu. Facem față diferit la durere iar ura, tristețea, reacțiile furtunoase, sunt doar câteva modalități prin care oamenii reușesc să facă față suferinței. Atunci când nu reușim să gestionăm durerea produsă de lipsa de răspuns față de ceea ce simțim, intră în acțiune diferite mecanisme de apărare și adaptare care ne permit să facem față acelui moment de durere.

Publicitate

Astfel, în situația în care unei persoane, spre exemplu, nu îi este întoarsă iubirea, aceasta poate va transforma toată acea iubire în ură, pentru a face lucrurile mai ușoare (cel puțin în aparență). Această reacție este un fel de a spune „dacă nu te pot iubi, atunci te voi urî”, lucru ce se traduce de fapt în „deși nu pot să te iubesc, eu tot simt ceva față de tine. Așadar, în acest fel îmi este permis să simt ceva pentru tine, deoarece, nu îmi ești indiferent/ă, ci însemni ceva pentru mine”, este de părere psihologul Andra Tănăsescu.

Ura nu este opusul iubirii

De asemenea, sunt multe persoane care consideră ura ca fiind opusul iubirii, însă specialistul este de părere că aceasta este o prezumție falsă. Iubirea și ura sunt interconectate iar în momentul în care iubirea nu se poate manifesta, apare ura care permite un fel de manifestare a unor simțământe profunde.

“Ura apare în acele momente de imposibilitate, incapacitate de manifestare a iubirii. Ori, atunci când nu poți lua persoana în brațe ca să îi spun cât de mult înseamnă pentru tine (din frică, nesiguranță, distanță, etc), în acel moment vor apărea alte emoții care vor permite manifestarea acestei neputințe.

Dacă este să căutăm opusul iubirii, pe acela consider că îl putem găsi în indiferență. În momentul în care simțim indiferență față de o persoană și orice ar face, fie că pleacă, fie că rămâne, este tot una pentru noi, atunci iubirea nu există. Nu poți iubi o persoană și să fie egal cu zero faptul că pleacă de lângă tine sau rămâne. Indiferența se traduce prin „nu îmi pasă, nu mă interesează”, iar acest lucru vine din lipsa de sentimente față de persoana în cauză”.

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala