Poate nu primim mereu ceea ce ne dorim, insa țineți minte că Dumnezeu are un plan pentru dvs

Publicitate

Odată, pe un vârf de deal creșteau trei copaci. Într-o zi ei au început să discute despre dorințele lor mărețe.

Primul copac a spus: „Aș vrea să devin un cufăr de comori. Să fiu umplut cu aur, argint și pietre scumpe. Să fiu împodobit și toată lumea să-mi admire frumusețea.”

Al doilea copac a zis: „Eu aș vrea să devin o corabie mare. Să port pe valurile mării pe împărați și împărătese prin toate colțurile lumii. Toată lumea s-ar simți în siguranță datorită rezistenței mele.”

Al treilea copac a spus: „Eu aș vrea să cresc și să devin cel mai puternic și cel mai mare copac din pădure. Oamenii m-ar vedea pe creasta dealului, mi-ar fi admirat ramurile și s-ar fi gândit la Dumnezeu și la faptul cât de aproape sunt eu de El. Aș deveni cel mai mare copac din toate timpurile și dintre popoare, iar oamenii m-ar fi ținut minte.”

După câțiva ani de rugăciuni au venit tăietorii de lemne. Unul dintre ei s-a apropiat de primul copac și a spus: „Este un copac foarte rezistent, cel mai probabil îl voi vinde unui dulgher” și a început să-l taie. Copacul era fericit, deoarece dulgherul îl va putea transforma într-un cufăr de comori!

Apropiindu-se de al doilea copac, tăietorul de lemne a spus: „Este un copac rezistent și îl voi putea vinde meșterilor de corăbii.” Al doilea copac s-a bucurat mult, deoarece era pe cale să-și realizeze visul.

Iar atunci când tăietorii de lemne s-au apropiat de al treilea copac, el s-a speriat, deoarece dorința sa nu s-ar fi îndeplinit. Unul dintre tăietori a zis: „Nu am nevoie de vreun copac deosebit, îl voi lua pe acesta” și l-a tăiat.

Dulgherii au făcut din primul copac iesle pentru animale și au umplut-o cu fân. Era cu totul altceva decât și-a dorit copacul. Din al doilea copac au făcut o barcă mică de pescuit. Visul lui de a deveni o corabie mare și de a transporta împărați și împărătese s-a spulberat. Al treilea copac a fost tăiat în bucăți și lăsat într-un hambar în întuneric. Acum nimeni nu-l va mai putea admira.

Publicitate

Anii au trecut și copacii au uitat deja de dorințele lor. Într-o zi în grajd a intrat un bărbat și o femeie. Ea a născut un Prunc și el a fost pus în fân în ieslea pentru animale, meșterită din primul copac. Bărbatul ar fi vrut să pună copilul într-un pătuc, dar nu a fost să fie. Și dintr-odată copacul a înțeles care este importanța acestei nașteri și faptul că în el este așezată cea mai mare comoară din toate timpurile și popoarele!

Peste câțiva ani, un grup de oameni plutea în barca pentru pescuit meșterită din al doilea copac. Unul dintre ei a obosit și a adormit. În timp ce pluteau s-a început o furtună puternică, atât de puternică încât barca credea că nu este suficient de rezistentă pentru a-i ține în siguranță. Atunci ei l-au trezit pe Cel care dormea, El s-a ridicat și a spus „Potolește-te!” și furtuna a încetat. În acel moment copacul a realizat că ducea în barca sa pe Împăratul împăraților!

Într-o zi cineva a venit la al treilea copac. El a fost dus pe străzi și oamenii scuipau în Cel care îl ducea. Atunci când ei s-au oprit, bărbatul a fost țintuit de copac și ridicat în sus ca el să moară pe vârful dealului. Duminică când a Înviat, copacul a înțeles că el era pe vârful dealului și era atât de aproape de Dumnezeu. Acest lucru a fost posibil, deoarece Iisus Hristos a fost răstignit pe el.

Sensul acestei povestiri este că atunci când lucrurile nu decurg așa cum ne-am dori, țineți minte că Dumnezeu are un plan pentru dvs. Dacă aveți încredere deplină în El, atunci el vă va oferi daruri prețioase. Fiecare dintre cei trei copaci a primit ceea ce și-a dorit, dar nu așa cum ei și-au imaginat. Noi nu știm întotdeauna ce ne rezervă Dumnezeu, dar știm ca Dumnezeu toate le lucrează spre binele celor ce-L iubesc pe El!

Daca ti-a placut articolul te invit sa-l distribui si prietenilor tai. Iti multumim!

Publicitate
Alte Articole
De Suflet

Oare trebuie sa depindem de cineva? Ce a invatat o femeie dupa ce a stat 1 an in singuratate!

Publicitate

“Singurătețea este pentru spirit ceea ce dietă este pentru corp.” – Luc de Clapiers

Sunt singură.

Este trist să recunosc, însă atunci când am spus că nu vreau să mă întâlnesc cu cineva, nimeni nu ma crezut. Și asta din motivul că înainte eram întotdeauna cu cineva, întotdeauna aveam un iubit.

Țin minte că într-o zi călduroasă, când ieșeam din piscina, simțeam o ușurare interioară, și i-am spus celei mai bune prietene ce simt.

Stăteam pe un șezlong, cu picături de apă pe mine și mă priveam. Mă gândeam la acest ciclu al relațiilor din care nu mă puteam rupe. Stres, bucurie, furie, durere, fericire, sfârșit nemilos – toate acestea aveam un efect îngrozitor asupra psihicului meu. Îmi era suficient. Cel puțin până atunci.

Atunci mi-am promis să fiu singură. Pentru prima dată în viața mea, aveam un plan care nu includea pe nimeni.

Un an întreg, 12 luni, 365 de zile de singurătate. Și iată ce am înțeles.

Să fii singură – este foarte important. Nu am învățat doar să fiu singură, dar să mă și bucur de timpul petrecut în singurătate. Și acest lucru este foarte important. Mi-am luat inima frântă și am transformat-o într-o operă de artă. Am cheltuit timp pentru a-mi asculta vocea din interior. Atunci când rămâi singur, trebuie să te obișnuiești, însă mai apoi vei savura acest timp.

Iubirea nu se limitează doar la întâlniri romantice. Simțeam că nu mai am niciun strop de iubire în mine atunci când am rămas singură. Aveam atâta furie și ură în mine, și pentru asta învinovățeam iubirea. Însă mai apoi am înțeles că iubirea este peste tot: în cartea preferată, în ora de jogging, în prima înghițitură de cafea, în prieteni, în familie, și cel mai important – în mine.

Băieții vor spune orice doar ca să te bage în patul lor. Fiecare are tehnicile lui pentru asta. Și atunci când ești singură, începi să îi identifici pe ei: cei care vor să îți cucerească inima și pe cei care vor doar corpul tău. Ascultă-ți intuiția.

Publicitate

Odihna în singurătate – nu este chiar atât de rău. Este partea cea mai frumoasă a singurătății. Nu doar aleg singură ce vreau să privesc, dar și fac acest lucru. Părul strâns coadă, niciun fel de machiaj, patul și cutia cu înghețată… De ce mai ai nevoie?

Zilele nu vor fi ușoare. Nopțile aveam coșmaruri când nu știam cum o să mă trezește. Erau zile când nu voiam să mă ridic din pat. Am avut planuri pe care pur și simplu le-am anulat pentru că voiam să fiu singură și să plâng. Am înțeles că acest lucru este ok. Suntem toți oameni și avem dreptul să simțim ceea ce simte inima noastră. În asemenea momente înțelegem cât de puternici suntem.

Viața nu se sfârșește aici. Am iubit sau nu, eu sunt eu și viața încă are foarte multe oferte pentru mine. Am înțeles că viața nu constă doar în relații cu cineva. Am devenit mai bună decât eram. E timpul tău și poți să faci ce vrei cu el – să călătorești, să vezi lumea, să te îndrăgostești de orașul tău. Planeta se învârte, tu trăiești, așa că nu ai decât să îți faci viața minunată!

În singurătate mă simțeam mai bine decât în orice altă relație. Nu aveam reguli și limite. Trăiesc după propriile legi, eu sunt regizorul propriei mele vieți. Da. Nu sunt sigură de viitorul meu, însă mă simt vie.

Să fii singură este o binecuvântare. Această singurătatea mi-a dat posibilitatea să-mi evaluez relațiile anterioare și să-mi învăț lecția din fiecare dintre ele. Am învățat să ignor mârlanii și să-mi ascult inima. Să-mi știu valoarea și să trăiesc fără un bărbat. Răbdarea – este cheia spre autocunoaștere și spre viață.

Sursa: psihologiarelatiilor.ro

Facebook ascunde articolele celor care nu interactioneaza cu ele. Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala