Sunt o mulțime de oameni buni și blânzi printre noi, care trăiesc conform conștiinței lor, nu fac rău nimănui, dar din anumite motive nu se simt fericiți.
De prea multe ori se întâmplă ca tiranii să îi folosească pentru propriile lor scopuri și să le distrugă viața. Care este motivul? Vom explica prin intermediul următoarei pilde:
Într-o zi, o femeie s-a dus la Dumnezeu și i-a pus o singură întrebare:
– Doamne, eu trăiesc după conștiință, nu jignesc pe nimeni, sunt blândă și prietenoasă cu toată lumea, muncesc mult, dar tot nu mă simt fericită, de ce?
– Tu ce crezi, de ce nu ești fericită? – a întrebat Domnul.
– Eu cred că din cauza mamei mele. Am avut o mamă foarte strictă. Ea nu m-a răsfățat, lăudat sau susținut niciodată, ci doar m-a criticat, insultat, umilit și certat. N-aș putea niciodată să am încredere în ea pentru că m-ar face de râs și ar spune tuturor secretele mele din copilărie, în timp ce ar comenta ironic la ele. Ea a pus presiune pe mine și m-a ținut din scurt, simțeam că mă sufoc. Ea nu mi-a dat niciodată libertate. Ea mi-a impus reguli stricte și mi-a interzis multe lucruri. Nici măcar nu aveam voie să plâng, că mă certa!
– Ai încercat să faci ceva în privința asta, să discuți cu ea? – a întrebat Dumnezeu curios.
– Am încercat, am încercat foarte mult, dar cred că totul a fost în zadar, – a răspuns ea tristă. – Am încercat constant să-i demonstrez mamei că pot face multe lucruri. Am învățat bine, am muncit în mod conștiincios, am ajutat oamenii, am încercat din răsputeri să fiu o fată bună, ca mama să mă aprecieze și să spună: „Ești o fată bună și sunt mândră de tine”.
– Ți-ai atins scopul?
– Nu. Au trecut mulți ani, dar nimic nu s-a schimbat. Ea încă nu este mulțumită de mine și încearcă să mă rănească și să mă umilească tot timpul. Ea este tot la fel. Comportamentul ei mă rănește foarte tare.
– Asta înseamnă că și tu ai rămas la fel, – a explicat Domnul. Așa cum ai fost în trecut, ești și acum, o victimă. Și dacă există o victimă, atunci trebuie să existe și un tiran. Mama ta a fost de acord să joace acest rol pentru tine.
– Dar nu mai sunt un copil! Am crescut! – protestă femeia, care părea jignită de acest răspuns. – De ce au apărut și mai mulți tirani în viața mea? Sunt jignită de toți cei care mă înconjoară: mama mea, șefa mea, chiar și colegii mei!
– Pentru că încă nu îți asumi acțiunile! – spuse Domnul
– Cum să nu mi le asum, mi-am trăit jumătate din viață, mi-am născut copiii, m-am schimbat, mi-am atins atâtea obiective.
– Nu te-ai schimbat deloc, eu am văzut acest lucru! Toate realizările tale își pierd valoarea pentru că nu au fost realizate din motive pure.
– Și din ce fel de motive? – a întrebat ea uimită.
– Din mândrie. Atunci când mama ta te-a umilit, ai vrut să îi demonstrezi că ești mai bună decât spune ea. Atunci când mama ta te-a criticat, ai vrut să-i demonstrezi că nu ești așa. Nu te simți fericită pentru că scopul tău în viață a fost stabilit de către alte persoane, tot ce ai făcut, ai făcut pentru alții, nu pentru tine. Nu ai vrut să trăiești după cum ai vrut tu, ci după cum a vrut mama ta.
– Da, probabil că aveți dreptate, – spuse femeia după ce s-a gândit. -Dar tot nu înțeleg: de ce mi-a făcut asta? Pentru ce? Ce i-am făcut?
– Nimic, nu i-ai făcut nimic. Sigur aștepta ceva special de la tine?
– De ce? – întreabă femeia.
– Să-i întrebăm sufletul! – a sugerat Domnul. Imediat, în apropiere a apărut imaginea mamei, aproape ca vie, doar că translucidă. Domnul i s-a adresat:
– Bună, suflete drag. Fiica ta a venit la mine. Ea întreabă: de ce ai crescut-o așa cum ai făcut-o? Ce ai vrut să demonstrezi?
– Am vrut să-i dau putere. Ea a crescut atât de slabă, atât de naivă și nu a știut deloc să ia decizii pe cont propriu. În relația ei cu mine, ea a trebuit să învețe să protejeze limitele spațiului ei personal. A trebuit să se întărească și să învețe să fie dură atunci când era necesar, să învețe să spună „nu” și să-și afirme direct interesele. Încă nu văd rezultate, dar voi încerca în continuare.
– Nu ți-e teamă că s-ar putea să te urască?
– Asta vreau. Pentru că, dacă urăște pe cineva, va învăța să iubească pe altcineva. Până acum, ea a știut doar să-și plângă de mila ei și de a altora care sunt la fel de slabi ca ea, iar asta o slăbește și mai mult. Ce va putea transmite fiicelor ei?
– Ce așteptări ai de la ea?
– Vreau să poată să spună ferm: „Mamă, gata, oprește-te!” ca răspuns la atacurile mele. Vreau să prindă putere și să se apere, ca tiranii să învețe să o respecte. Doar atunci mă voi putea odihni în sfârșit.
