Oamenii vor uita intotdeauna ce ai spus, vor uita ce ai facut, dar nu vor uita niciodata cum i-ai facut sa se simta, iar ceea ce pleaca din interiorul tau nu se poate uita niciodata.

"Exista intotdeauna ceva de iubit. Si daca nu ai invatat asta, inseamna ca nu ai invatat nimic." - Lorraine Hansberry Mi-ar placea sa fim mult mai constienti de acest adevar: vorbim tot timpul despre aspectele pragmatice ale vietii - despre nevoia de hrana, de imbracaminte, posibilitati de succes, etc. Dar nu se vorbeste decat in cercuri restranse despre ceea ce ar putea fi considerata baza pentru indeplinirea acestor nevoi: abundenta emotionala si increderea in cei apropiati. Un om rezista doar cu hrana si apa, dar este dezumanizat fara legaturi afective, si unii oameni ajung chiar sa renunte la viata fiindca le lipseste acest lucru... Vreau sa atrag atentia asupra acestui adevar: separarea se simte precum moartea. Separarea activeaza o frica inconstienta care provoaca dureri emotionale inimaginabile. Devorati de foamea emotionala Sa primim iubire inca de la nastere este esential pentru sanatatea noastra psihologica si pentru sanatatea emotionala. Iar lipsa afectiunii din timpul copilariei are repercusiuni profunde asupra echilibrului nostru psihologic. Cand devenim adulti ajungem sa manifestam aceasta nevoie in orice aspect al vietii noastre. In relatii, inconstient incercam cu disperare sa satisfacem lipsurile emotionale prin intermediul unor rapoarte afective bazate pe dependenta. In numele iubirii Cine creste fara iubire se simte in mod inexorabil devorat de foamea emotionala; simte necesitatea de a sta in permanenta in preajma cuiva, atat de aproape incat are tendinta de a-i invada spatiul privat si limitele personale, fie cele fizice, fie cele emotionale. Iar pentru cine are carente emotionale profunde, a inchide o legatura afectiva inseamna realmente sa se afunde in abisul solitudinii. Este acel loc de care inima se teme cel mai tare. Este un loc al groazei. Din acest motiv orice fel de departare, ruptura sau absenta este incredibil de dureroasa. Este vorba despre anxietatea separarii. Frica de abandon. Separarea. Certurile, distantarile, tacerea, plecarile pot activa o durere sufocanta si astfel persoane adulte pot sa intre in stari emotionale devastatoare, din cauza nesigurantei pe care o resimt in relatiile cu cei cu care au o legatura intima. Cunoasteti aceasta durere. Unii o tineti ascunsa, altii o manifestati in diverse feluri, altii fugiti de ea in multe feluri. Daca am sti ca aceasta durere inseamna de fapt activarea la nivel subconstient a fricii de abandon, acea frica pe care o aveam demult ca parintii ne vor parasi si ca vom ramane singuri… Daca am avea aceasta claritate, atunci am sti sa ne gestionam reactiile mai bine, atunci ne-am aminti ca suntem acum adulti si ca oricare ar fi circumstantele, vom supravietui. Mai mult de atat, ne-am intelege pe noi insine si pe ceilalti mai bine si cu siguranta am crea relatii mai implinite si mai sanatoase. Pentru ca vom sti sa gestionam aceasta frica, vom sti sa o vindecam si sa o imbratisam cu multa constiinta de sine. Cand eram mici am inregistrat lumea nu rational, ci emotional, prin intermediul perceptiilor emotionale, prin simtiri. Probabil ca la 0-3 ani si mai departe au fost multe momente cand ne-am simtit abandonati, activandu-se in noi acel instinct de supravietuire. Abandonat nu trebuie citit doar la sensul propriu, ca cineva te-a lasat si nu s-a mai intors, poate sa insemne si momentele in care ai plans si nu ti s-a dat voie, cand te-ai bucurat si nu ai fost ascultat, cand te-ai simtit amenintat si nu te-ai simtit inteles si protejat, cand ai vrut sa faci ceva si nu ai fost incurajat, cand nu ti s-a spus ca esti dragut, destept, inteligent, cand nu ti s-a spus ca poti, orice moment cand nu ai fost inteles sau momentele cand a trebuit sa fii tu mai puternic decat parintii tai… etc… etc. Pentru un copil, iubirea inseamna supravietuirea, asa cum a insemnat pentru fiecare dintre noi, iar lipsa atentiei era echivalentul pericolului. Pentru un copilas supravietuirea este o chestiune pusa realmente sub semnul intrebarii atunci cand nu primeste conexiune afectiva. Oamenii creeaza relatii de atasament din copilarie si probabil de cand sunt inca in burtica mamei, dupa cum arata ultimele cercetari in domeniu, avand nevoie de aceste relatii de atasament pentru a supravietui. "Daca esti iubit cu adevarat de cineva, devii mai puterninc, iar daca iubesti pe cineva cu adevarat, devii mai curajos" – Lao Tzu
Publicitate

Cate persoane ai intrebat ce fac si raspunsul din partea lor a fost acelasi: „Bine”. Cu cate persoane ai interactionat in mediul online si cu cate ai purtat o discutie fata in fata, aici facand bineinteles exceptie cele de la locul de munca, desi de multe ori si aceste discutii au loc tot in mediul online? A devenit mai simplu sa ii trimiti colegului un mesaj pe calculator decat sa il intrebi direct. Ne gandim daca nu cumva il deranjam si atunci mai bine tastam.

E pacat ca asa am inceput sa ne comportam si cu prietenii apropiati, a devenit mai usor sa ne urmarim sentimentele si starile in mediul virtual. Daca si-a postat o poza in care zambeste sau e in concediu atunci e fericit, ce rost are sa il mai bat la cap cu intrebari stupide. Si la urma urmei, raspunsul va fi acelasi “Bine”. Dam acelasi raspuns indiferent daca suntem tristi, suparati sau dezamagiti. Oare chiar am uitat sa ne exprimam sentimentele si tot ce simtim? Ne gandim deseori ca ar fi mai bine sa nu ii incarcam si pe ceilalti cu problemele noastre, dar oare acest lucru nu ne departeaza si mai mult?

E trist sa vezi relatii in care cei doi abia isi mai vorbesc si atunci cand acest lucru se intampla, relatia se degradeaza, si fiecare incepe sa isi traiasca viata separat. O relatie intre doi oameni incepe sa se distruga in momentul in care acestia nu isi mai vorbesc, in momentul in care nu isi mai exprima sentimentele, oricare ar fi acestea. Mai bine strigati-va nemultumirile unul altuia decat sa lasati comunicarea si mai apoi sentimentele sa moara.

Cand vorbiti transmiteti emotie si afectiune, cand taceti transmiteti doar indiferenta. Iar cand incepe sa apara indiferenta va urma teama, suspiciunea, gelozia si poate chiar infidelitatea. Toate acestea se nasc din lipsa comunicarii. Ati vazut cupluri care sa isi vorbeasca, sa isi zambeasca si sa se insele? Sau mai degraba ati vazut cupluri care s-au degradat in momentul in care cei doi abia ca se mai priveau, zambetele de pe chipurile lor au disparut si o liniste profunda le macina sufletul. Chiar daca erau aproape, sufletele lor se departau cu o viteza incredibila.

Publicitate

Retele de socializare prezente astazi in viata fiecaruia nu fac decat sa accentueze lipsa de comunicare dintre oameni. Ne dau senzatia ca avem o multime de prieteni, ca lumea ne asculta si ca suntem in centrul atentiei, cand de fapt realitatea e cu totul alta si in fata incercarilor vietii ne trezim mai singuri ca niciodata. E pacat ca am inceput sa folosim atat de gresit toate aceste retele de socializare. Am ajuns sa nu mai transmitem ceea ce simtim si afisam doar ce vrem ca ceilalti sa vada sau sa creada despre noi.

Am inceput sa ne ascundem in spatele unor poze care nu vor transmite emotii sau sentimente si astfel nu facem decat sa ne indepartam de realitate si sa devenim din ce in ce mai superficiali. Te-ai intrebat vreodata de ce pe Facebook toata lumea e fericita? Te-ai intrebat vreodata inainte sa postezi ceva daca e cu adevarat ceea ce simti sau e doar ce ai vrea sa vada altii?

Ar trebui sa ne amintim sa redevenim oameni, sa avem puterea de a ne exprima sentimentele, fericirea sau tristetea, bucuriile sau dezamagirile. Sa nu ne fie frica sa fim vulnerabili, deoarece intotdeauna sinceritatea a apropiat oamenii. Nu va fie frica sa spuneti ce simtiti cu adevarat si nu va mai ascundeti in spatele unor monitoare de unde va creati imagini superficiale si false.

Cand va veni timpul sa iti pui intrebarea legata de ce ai lasat in urma, oare ce vei raspunde?

O pagina de facebook, mesajele de la multi ani pe care le-ai scris din reflex, pozele cu ce ai mancat sau ai baut in oras, check-inurile din aeroport sau complimentele gratuite pe care le-ai facut apasand butonul Like? Oare e de ajuns?

Folositi retelele de socializare, dar luati doar ce este bun din toate acestea si nu le lasati sa va dezumanizeze. Simtiti si lasati-i pe cei de langa voi sa simta la randul lor, deoarece lucrurile pe care nu le simti se uita. Oamenii vor uita intotdeauna ce ai spus, vor uita ce ai facut, dar nu vor uita niciodata cum i-ai facut sa se simta, iar ceea ce pleaca din interiorul tau nu se poate uita niciodata.

Publicitate
Alte Articole
Dezvoltare Personala